Puterea lui Patru - Porti stelare si portaluri

Universurile sunt manifestarea celor 4 elemente primordiale din care a rasarit viata, qi, chi,
Se formeaza in fiecare Univers galaxii care au preponderenta fiecarui element primordial.
Dupa acest principiu galaxia Caleea Lactee, in formare, este preponderenta pe elementul primordial Pamant dupa cum Andromeda are preponderent elementul primordial Foc. Avem langa "noi" galaxii preponderent de Aer si de Apa.

Comunicarea intre diferitele parti ale Universului este cu atat mai facila cu cat se face din dimensiunile mai inalte ale iubirii neconditionate a Vietii.
Accesul poate fi cvasiinstantaneu.

Redau mai jos extrase din cateva texte legate de subiect :

 Porti stelare si portaluri 

" Dragi cititori, in aceste vremuri exista un bombardament energetic foarte intens prin mass media si prin mijloace mai putin vizibile, proiectand viziunea lipsurilor, crizei si nevoii de control ca solutie de rezolvare a problemelor. Cred ca se impune o mica "evadare" din acest bombardament, pentru a explora natura infinita si abundenta a Universului Exterior si Interior al Fiintei noastre.

Refuzand "oferta" de criza, limitare si control ce ni se ofera pe toate caile, suntem liberi sa ne extindem constienta pana la nivelul in care abundenta si bucuria se vor manifesta cu usurinta in vietile noastre iar ceea ce vedem acum pe la stiri va semana cu o comedie muta de pe vremea lui Charlot.

In sensul celor exprimate mai sus, am inclus in aceasta insemnare un material care poate deschide portita interioara a acelei parti din noi care simte nevoia sa se extinda si sa se bucure de darurile Divine pe care le-a primit odata cu nasterea sa din Tatal Ceresc.

Materialul care urmeaza ar putea aduce anumite clarificari si pentru cei pasionati de OZN-uri si de modurile in care acestea calatoresc.

• Portaluri si Porti Stelare

Prin definitie, portalul reprezinta o cale de acces. Poate fi minuscul, la nivel subatomic, sau poate fi foarte mare. Un portal foarte mare se mai numeste si Poarta Stelara. In termeni stiintifici, avem bonceptul de "gaura de vierme" pentru a exprima portalurile si portile stelare.

Portalurile si Portile Stelare sunt gauri de vierme care conecteaza o zona din Univers de o alta zona. Ele exista in spatiu si timp si pot fi accesate in diverse moduri.

• Portaluri de Constiinta

Fiinta noastra este compusa din multiple niveluri si dimensiuni de constiinta, pe care le putem accesa folosind portaluri de constiinta. Un exemplu il reprezinta o meditatie in care vizualizam o usa care se deschide ca poarta catre o alta dimensiune. O astfel de meditatie poate declansa o experienta de extindere a constientei. Exista multe moduri in care se poate realiza aceasta. Putem de exemplu sa ne imaginam o usa din spatele careia radiaza Lumina Aurie, apoi sa vizualizam (simtim) cum deschidem usa si pasim in Lumina Aurie. In unele cazuri putem avea ghidul nostru spiritual principal care ne inmaneaza o cheie pentru deschiderea usii.

O alta metoda este reprezentata de vizualizarea unei nave spatiale cu care ne ridicam foarte sus, lasand Pamantul in urma, apoi simtind cum nava este inundata de Lumina Aurie. Dupa ce stralucirea aurie incepe sa scada, suntem deja in dimensiunea superioara. Intr-o oarecare masura, metoda standard de meditatie in care coboram o scara si intram apoi intr-un tunel, are un efect asemanator. Vizualizandu-ne intr-o realitate alternativa sau alta dimensiune, cream un portal de constiinta care ne duce intr-o stare de constienta extinsa.

• Portaluri Fizice 

Andromedanii , unul dintre grupurile ET ce ne viziteaza planeta, folosesc o Poarta Stelara fizica pentru a se deplasa din galaxia lor catre galaxia noastra. In vreme ce andromedanii mai evoluati nu au nevoie sa foloseasca acest portal, marea majoritate (ce vibreaza de la 7D in jos) calatoresc prin Poarta Stelara pentru a ajunge in lumea noastra. Calatoria inter-galactica este in mod normal rezervata (nativ) pentru cei care vibreaza de la 9D in sus.

Portalurile Fizice sunt accesate prin bomutarea pe frecventa portalului, foarte asemanator cu reglarea unui radio (circuit oscilant rezonant) pe frecventa unui post dorit. OZN-urile calatoresc de-a lungul liniilor energetice care se extind prin spatiu si timp si, de obicei, acceseaza portalurile in locatii unde exista vortexuri, locatii in care liniile de camp se intersecteaza intr-un mod rezonant amplificator. Pe masura ce OZN-ul calatoreste prin spatiu-timp, sistemul de propulsie electromagnetica detecteaza coordonatele exacte ale portalului si le acceseaza prin alinierea campului electromagnetic pe frecventa portalului respectiv, permitand portalului sa se deschida si sa pemita trecerea navei cosmice.

• Portaluri Dimensionale 

De-a lungul spatiului si timpului exista un numar infinit de mici portaluri care permit sufletelor sa calatoreasca intre dimensiuni. Aceste portaluri folosesc Geometria Sacra a spatiului si  timpului, care consista
in ceea ce numim Floarea Vietii (matrici de tetraedron stelat 64) precum si alte configuratii. Asa cum a mai fost exprimat si in alte materiale (inclusiv cel al Sferelor de Lumina - The Founders), dimensiunile inferioare si superioare (in termeni de frecventa) sunt accesate prin portalul aflat in varful piramidei unui octaedron. Exista si alte geometrii care faciliteaza calatoria interdimensionala dar, pentru simplitate, va fi considerat exemplul tetraedron/octaedron.

Prin folosirea unui circuit electric si a unei anumite configuratii a campului electromagnetic generat, se poate accesa un portal catre o dimensiune superioara sau inferioara. Atunci cand un OZN doreste sa calatoreasca intr-o dimensiune superioara, se foloseste o anumita configuratie electromagnetica in circuitul electric din tetraedru/octaedru si nava cosmica intra in varful piramidei accesand o octava de frecventa superioara printr-o mini "gaura de vierme" care se formeaza la apex-ul piramidei. Daca OZN-ul doreste sa calatoreasca intr-o dimensiune inferioara, se modifica configuratia c`mpului electromagnetic intr-o polaritate inversa, ceea ce deschide un portal catre dimensiunea dorita in varful piramidei opuse a octaedrului.

Chiar daca avem de a face cu doua piramide opuse cu baza comuna (octaedru), nu exista sus si jos in sensul pe care il folosim noi. Configuratia campului electromagnetic generat de catre circuitul din octaedru este cea care determina daca portalul se va deschide in "sus" sau in "jos" (in termeni de frecventa dimensionala).

• Portaluri Universale   

In centrul celor mai multe galaxii exista o pereche gaura neagra/gaura alba care permite accesul in universuri alternative. Aceste uriase porti stelare sunt portaluri intre universuri. in cele mai  multe cazuri, ele sunt deja setate pe frecventa Universului Pereche (realitate reflectata) care are o polaritate opusa universului din care se initiaza calatoria. In mod normal, Universurile exista ca si perechi si pot fi imaginate ca figuri 8 (infinit). Daca iesim dintr-un Univers, intram printr-o "gaura neagra" si apoi intram in alt Univers printr-o "gaura alba". Gaurile Negre absorb energie in vreme ce Gaurile Albe emit energie. O combinatie gaura Alba - gaura Neagra formeaza o "gaura de vierme".

• In principiu, un suflet trebuie sa vibreze de la 10D in sus (frecventa taramurilor Dumnezeiesti) pentru a calatori printr-un astfel de portal. Sufletele care vibreaza de la 11D in sus calatoresc intre universuri direct, fara a avea nevoie de portalurile universale. Ele pot crea oricand un portal prin propria constiinta.
• Sufletele care vibreaza la nivel 8D (inclusiv Sananda) pot calatori in primele 8 dimensiuni. Cu toate acestea, este greu pentru asemenea Fiinte sa coboare mai jos de 6D. De aceea ele aleg sa comunice telepatic si energetic cu oamenii in loc sa umble fizic printre noi, pe Pamant. Acesta este motivul pentru care exista foarte putini Maestri Inalti printre noi, multi dintre ei, incluzand yoghinii foarte avansati, traind in solitudine in munti. In afara de aceasta, Maestrii au permisiunea de a interveni in viata noastra numai in moduri foarte specifice iar aparitia lor publica ar interfera in mod normal cu evolutia sufletelor de pe planeta (aceasta realitate se va schimba totusi pe masura ce pe Pamant vor ramane numai suflete luminoase).

Comentarii

Pentru a accesa diverse portaluri si Porti Stelare, sufletele trebuie sa aiba in mod uzual un anumit nivel evolutiv. In acest Univers in care se desfasoara marele experiment al Liberului Arbitru exista bineinteles si exceptii de la regula de mai sus. Unele dintre grupurile ET negative ce se mai afla inca in sfera planetara au reusit sa ajunga aici din alte continuum-uri spatio-temporale. Precum hack-erii dezasambleaza coduri software si interfera cu logica programului, la fel se intampla si in Univers (in opinia mea, la aceasta au contribuit in functie de interese temporare si anumite rase stelare mai avansate tehnologic, care, la anumite momente au facut transfer tehnologic in maini "nepotrivite").

Din acest motiv (si din altele) a fost permisa Interventia Divina pe Pamant. In esenta, oricine are un anumit nivel de cunoastere tehnica (cunostinte avansate de fizica si matematici superioare) poate construi o nava spatiala capabila sa calatoreasca prin portaluri si porti stelare. Liberul Arbitru ridica chestiuni foarte sensibile in ceea ce priveste calatoria interdimensionala, similar cu dezvoltarea bombelor nucleare de catre oameni, dupa intelegerea avansata a atomului si reactiilor nucleare. In acest sens, suntem avertizati de ghizii de Lumina sa nu facem astfel de experimente de accesare a portalurilor si Portilor Stelare, prin cine stie ce inovatii tehnice, pana nu am evoluat suficient ca sa intelegem ceea ce facem.

In alta ordine de idei, multi dintre noi am capturat cu aparatul foto ceea ce se numeste "fenomenul orbs". Aceste formatiuni (care seamana unele cu celulele biologice) sunt mini "gauri de vierme" care pot fi percepute dup` anumite exercitii in stare meditativa, prin tehnica defocalizarii privirii, care, cu timpul, poate duce la perceptia liniilor de camp energetice si portalurilor. Gaurile de vierme apar ca niste linii energetice ondulate care emit flash-uri ca niste filamente si care nu isi modifica pozitia daca ne miscam ochii.

Sper ca acest material sa ajute la o perceptie mai dezvoltata asupra Universului in care traim si, de ce nu, la crearea unor portaluri de constiinta catre o realitate a abundentei si bucuriei pentru fiecare om care este pregatit."

Multumiri BaronM

In Carpati exista o poarta catre alt Univers care ramane deschisa 2 luni pe an 

"E.H. este un om ca oricare altul.Nimic misterios sau „paranormal” in aspectul lui ori comportamentul sau. Fost inginer , a iesit la pensie in 1988 si a putut sa consacre integral pasiunii sale :drumetiile montane.Divortat din 1974 , fara copii, aceasta pasiune de multe ori excesiva nu intampina nici un fel de piedica.N-a fost niciodata atras de alpinism , era mai curand un iubitor al naturii: nu i-au placut piscurile accesibile doar „la coarda” , ci traseele lungi , la capatul carora placerea este si un rezultat al efortului.

Lecturile sale nu aveau nimic in comun cu paginile volumului nostru. Era ( si , intr-un anumit fel , a ramas) o fire pragmatica , care n-ar fi fost in nici un caz atras de titlul acestui material.

Totul s-a schimbat intr-o zi din toamna anului 1990, in masivul Piatra Mare. Domnul E.H. ne-a vizitat la redactie si ni s-a destanuit , dar ne-a rugat sa-i protejam numele. Acestea fiind scrise, sa-i lasam cuvantul:

„Imi amintesc ca si cum ar fi fost ieri. Era in ziua de 22 septembrie 1990. pe la ora 11. Plecasem pe unul din traseele mele favorite.Piatra Mare pe la Sapte Scari. Ziua era foarte frumoasa , calduroasa chiar in umbra padurii.In jurul orei 11, mai aveam cam o jumatate de ora pana la cabana si incetinisem ritmul , ca sa ma bucur de frumusetea peisajului. Parasisem cursul izvorului si incepusem un fel de …ratacire intentionata, ca sa mai schimb ceva din monotonia cararii.

Drumeagul meu urca catre o culme impaturita si , la un moment dat , am zarit ceva bizar, ca o sclipire , in dreapta mea; soarele , reflectat intr-un obiect. M-am gandit imediat la nesimtitii care lasa mormane de conserve si borcane prin padure.

O curiozitate stupida m-a impins catre acel loc: eram convins ca e vorba de vreo sticla de vin aruncata, dar vroiam sa ma conving. Cand am zarit-o prima data, lucirea era undeva cam la vreo 20 , 30 de metri catre culme. Am inceput sa urc, dar n-am vazut nimic .In mod evident , eram in alt unghi fata de lumina soarelui.

Dupa cateva minute de urcat , am inceput sa-mi pun oaresce intrebari: eram intr-un luminis , totul imi era vizibil , dar nu vedeam nici un obiect capabil sa reflecte lumina. Eram pe cale sa plec mai departe, cand am vazut…imi este greu sa va descriu.

Era o forma eliptica, verticala , pe care nu o sesizam decat prim modificarea luminii. Stiti cum arata fenomenul optic denumit „Fata Morgana” ? pe sosele , din cauza caldurii la sol , se produce frecvent acest fenomen: peisajul era deformat , unduit, ca si cum ar fi privit printr-un geam curb.

Acelasi lucru, cu o deformare in unghiuri drept , il aveam eu in fata ochilor. Era un brad in spatele formei:portiunea de trunchi din spatele elipsei ciudate era deformata, voalata.

Daca vreti o alta comparatie , mai semana cu o perspectiva unduita pe care o aveti prin vaporii de benzina. M-am apropiat si am constatat cu uimire ca nu vedeam nici un obiect material care sa poata genera un asemenea efect. In locul respectiv nu era nimic. Un nimic care arata ca o diafragma , o suprafata eliptica intinsa in aer , aparent concava.

Mai uimitor era faptul ca din spate, forma respectiva nu mai exista. M-am intrepus intre ea si bradul despre care v-am mai spus si n-am mai vazut-o. Nici nu mai stiam unde era. A trebuit sa revin in pozitia initiala pentru a o revedea.

Elipsa avea cam 1 metru , 1 metru si 20 in diametru mare, adica inaltimea, si maximum 40 de centimetri in cel mic, in latime.

Baza era cam la 25-30 de centimetri de sol. Plutea. Era perfect transparenta , in afara de fenomenul de unduire , de voalare, a spatiului din spatele ei. Marginile erau foarte netede , adica fenomenul de alterare optica se termina brusc.

Ce-am facut ? m-am gandit ca ar putea fi vorba de vreo panza de paianjen foarte fina ,dar cred ca incercam sa ma conving ca aveam in fata un fenomen natural , ceea ce in mod evident , dupa cum aveam sa ma convins, nu era.

M-am fatait cateva clipe in jurul ei si apoi am incercat sa o ating. Din fericire , un fel de instinct , de teama nemotivata (forma parea perfect inofensiva) m-a facut sa iau mai intai o creanga de brad de pe jos. Prima data am atins marginile elipsei .Creanga intampina o rezistenta elastica ca si cum as fi apasat pe un balon. Elipsa se deforma foarte putin in locul in care apasau eu, dar rezistenta era de netrecut dupa doar cativa centimetri castigati.

Atunci am apropiat creanga de centrul elipsei. Nu am intampinat nici un fel de rezistenta: creanga intra fara probleme in forma aceea ciudata, dar nu mai era vizibila. Era ca un fel de gaura in care varful crengii disparuse total; in tot acest timp , continuam sa vad perfect peisajul unduit din spate. Creanga avea vreo 50 de centimetri lungime si disparuse pe jumatate inauntru. Cand am retras-o, am vazut cu groaza ca nu mai avea decat 20 de centimetri lungime. Portiunea intrata in forma aceea disparuse cu totul.

Capatul era perfect sectionat, ca si cum un fierastrau de mare precizie ar fi functionat pe partea cealalta. Atunci m-am gandit ce s-ar fi intamplat daca ar fi fost mana mea in locul crengii…Am repetat operatia cu alte crengi, apoi am legat o piatra cu sfoara si am aruncat-o in elipsa ; rezultatul a fost acelasi de fiecare data. Orice patrundea in acea forma nu se mai intorcea.In acel moment m-am cam speriat. In plus, se facuse cam tarziu si m-am hotarat sa plec mai departe catre cabana.

Mai inainte insa, am fost nevoit sa fac, pentru prima data in viata, gestul necivilizat de a scrijeli copacii din padure. Ca sa recunosc locul , am insemnat toti brazii din luminis cu un cutit. Am ajuns la cabana putin dupa pranz. O supa calda si un ceai mi-au mai refacut moralul, dar problema continua sa ma macine.Il cunosteam pe cabanier si i-am povestit toata intamplarea. Omul ma stia , asa ca nu si-a batut joc de mine.Mi-a spus ca el n-a vazut niciodata asa ceva in padure, dar ca totul este posibil si ca nu s-ar mira daca ar fi vorba de „vreo noua dracovenie de-a armatei”.

Asa cum se intampla deseori pe munte, vremea s-a stricat brusc pe la ora 15.A inceput sa bata vantul , s-a racorit si era limpede ca se pregatea de o furtuna.Cum eram si obosit,m-am hotarat sa rman peste noapte si am vorbit cu cabanierul. Seara, la masa, s-a apropiat de mine Stefan, baiatul cabanierului , un pusti de 12 ani. Il cunosteam destul de bine si din cauza asta a venit la masa mea fara timiditate.
– Am auzit ca ati vorbit la pranz cu tata ,mi-a spus el. Stiti, eu am vazut stafia din padure!

Am inceput sa-l descos si am aflat ca Stefan era impreuna cu doi ciobani cand a zarit prima data elipsa . Curios din fire , a revenit de mai multe ori in acel loc; tot de la el am aflat ca forma trece prin cel putin doua faze distincte : cand are aspect transparent (starea in care o vazusem eu), ea permite intrarea unor obiecte ; cand asa cum o vazuse Stefan o singura data , devine albicioasa si ceva mai mare , functioneaza in sens invers, adica era inchisa pentru noi si lasa obiecte din partea cealalta sa treaca prin ea.

A doua zi de dimineata am plecat si , din cauza vremii foarte proaste, n-am mai trecut prin luminis. M-am intors in Piatra Mare dupa doua saptamani. De data asta am mers direct la cabana, l-am luat pe Stefan si am plecat catre locul cu pricina. Cu noi a venit si un baiat de la o stana din apropiere , unul dintre cei care il insotisera pe Stefan in preumblarile sale prin padure.

Ajunsi in luminis , dezamagirea noastra a fost imensa: nu mai era nici un fel de elipsa. Pur si simplu disparuse. Numai brazii marcati de mine imi dadeau certitudinea ca nu visasem. Pe tot timpul iernii am ramas in Bucuresti si, treptat, forma din padure mi-a iesit din minte. Apoi, in februarie 1991, un prieten caruia ii povestisem toata intamplarea mi-a facut o vizita. Era foarte agitat si mi-a aratat o revista germana in care aparea un material despre fenomenele similare celui observat de mine. Articolul mentiona existenta unei organizatii care studia ciudatele elipse, ODRG (Open doors research group). Le-am scris o scrisoare in care povesteam tot ce vazusem si auzisem si, in luna aprilie , am primit din partea lor un colet.

Imi scrisesera o scrisoare de multumire pentru informatiile furnizate , asigurandu-ma ca Poarta vazuta de mine a intrat pe listele lor. Pe langa scrisoare , imi trimisesera mai multe materiale din care am aflat totul despre Portile Deschise. Am ramas de atunci in corespondenta si tot ce urmeaza este rodul informatiilor primite de mine. Forme precum aceea vazuta de mine ar fi aparut din timpuri imemoriale , ele fiind prezente , sub diferite descrieri, in nenumarate texte vechi.

In anul 1962, Barry Roscott, un inginer englez, a vazut o Poarta in timpul plimbarilor sale prin imprejurimile orasului Manchester. Poarta a ramas deschisa timp de 2 luni, iar Roscott a apucat sa faca mai multe observatii si experimente.  In urma acestei experiente s-a infiintat grupul ODRG, care si-a facut membri in toate colturile lumii . Din 1963 pana astazi .ODRG a inregistrat nu mai putin de 238 de Porti Deschise pe Terra.Cele mai multe par a fi fost in SUA, iar cele mai recente provin din Rusia (18 Porti observate intre anii 1988 si 1995) , Polonia (3 porti) si Romania ( Poarta observata de mine in masivul Piatra Mare).

In medie, o Poarta ramane deschisa intre 2 luni si un an. S-a observat o legatura intre durata ei si marime. Cu cat o Poarta este mai mare, cu atat are sanse sa existe mai mult timp. Portile de 1 an au cel putin 1 metru latime. Majoritatea au forma eliptica observata de mine (verticala sau orizontala),dar au fost consemnate si porti circulare. O poarta trece prin 4 faze distincte : deschidere, stare de acces, stare de sursa si inchidere. Fazele 2 si 3 nu apar neaparat in aceasta ordine. Nimeni nu a asistat pana astazi la deschiderea unei Porti sau la inchiderea ei.

Tot ce se stie , gratie unor observatii facute pe teren , este faptul ca la deschidere este prezenta o radiatie extrem de intensa , care poate fi daunatoare organismelor biologice. Starea de acces este cea in care am observat-o eu : Poarta este deschisa pentru lumea noastra, noi putem introduce in ea orice obiect sau fiinta, dar nimic nu vine din partea cealalta. In aceasta stare , ea este transparenta , prezentand doar fenomenele de modificare optica descrise mai sus.

Starea de sursa este cea descrisa de Stefan ; in aceasta faza, Poarta de o culoarea albicioasa , nu permite accesul din partea noastra, ci functioneaza ca o usa deschisa pentru cealalta parte. Din ea pot iesi obiecte, (fiinte?) , descrise intotdeauna ca fiind de forma unor mingi albicioase , care se deplaseaza cu foarte mare viteza, rostogolindu-se pe sol sau planand la mica inaltime. Faza de inchidere , niciodata observata , pare a genera aceeasi radiatie foarte intensa."

es0oterism

Poarta Stelară din Irak

"Cu sase luni inainte de descoperirea Salii Proiectiilor din Muntii Bucegi, descoperire care a avut loc in August 2003, SUA se pregateau sa lanseze ofensiva impotriva Irakului si a intregului Orient Mijlociu, dupa asa-zisele “atentate de la 11 septembrie 2001” – in realitate o operatiune “Steag Fals” a Serviciilor Secrete din SUA.

In acea perioada, liderii SUA lucrau la “foc automat” in cautarea de probe incriminatorii privind “regimul dictatorului” Saddam Hussein, sugerand ca, “exista informatii despre existenta armelor de distrugere in masa, chimice si biologice”. Bineinteles ca nu au putut demonstra nimic din cele prezentate, nici in prezent, dar aceea a fost acuzatia principala pe care Presedintele SUA, George W. Bush si vicepresedintele, Dick Cheney, o sustineau.

Motivele sunt mai profunde decat au fost ele prezentate de-a lungul anilor. Motivele politice enumerate de-a lungul timpului au fost petrolul si alte bogatii pe care le detinea si detine Irakul, si implicit, Orientul Mijlociu. Pe langa acestea, Irakul mai detine si un tezaur, vechi de mii de ani, reprezentat de o tehnologie avansata realizata de catre uriasi.

Poarta Stelara din Irak

“Imaginati-va urmatorul scenariu. Guvernul SUA obtine informatii ca undeva, in Irak, ascuns, exista o poarta stelara veritabila, pusa acolo de “zeii” anunnaki ai Sumerului stravechi. Este vorba de un dispozitiv care foloseste tehnologia calatoriilor in timp si le permite indivizilor si echipamentelor sa treaca intr-o alta dimensiune, in afara acestui continuum spatiu-timp.

Odata ajunsi acolo, este posibil sa calatoriti prin galaxie sau intr-o alta galaxie, instantaneu, iar apoi sa sariti in spatiu-timp pe o alta planeta. Guvernul afla, de asemenea, ca Nibiru, “a 12-a planeta”, este programata sa revina si sa treaca prin sistemul nostru solar pe orbita ei de 3.600 de ani peste numai cateva luni.

Cand Nibiru se afla cel mai aproape de Pamant, este posibil ca anunnaki, stravechii zei uriasi, umanoizi, ai Sumerului, care au construit poarta stelara, sa se foloseasca de ocazie, sa calatoreasca pe Pamant si sa-si stabileasca baza in Irak. Din oficiu, aceasta va avea efectul consolidarii regimului curent.

Oficialii guvernului stiu ca trebuie sa impiedice acest lucru cu orice pret, deoarece ar putea insemna sfarsitul hegemoniei mondiale a Americii si ar pune capat oricarei sanse pe care ar mai avea-o sa puna mana pe petrolul irakian. Ei decid ca trebuie sa invadeze Irakul si, cu ajutorul asociatilor lor extraterestri, cenusiii, inchid poarta stelara.

Insa rusii, germanii si francezii, implicati indeaproape in sapaturile arheologice din Irak, stiu care le sunt intentiile si prefera ca poarta stelara sa ramana deschisa pentru a impiedica dominatia americana in lume.

Timpul scurgandu-se cu repeziciune, presedintele George W. Bush invadeaza Irakul in luna martie 2003. Puscasii marini americani nu reusesc sa protejeze comorile nepretuite din Muzeul National din Bagadad, care este jefuit sistematic, potrivit unui plan anterior, minutios conceput, pe parcursul a patru zile.

Printre obiectele furate, se numara cinci mii de cilindri extrem de valorosi, unii datand din anul 3000 i.Hr. Cilindrii reproduc scene din Mesopotamia straveche, unele dintre ele indicand pozitionarea si modul de utilizare a portii stelare. Fortele armate americane gasesc si preiau controlul portii stelare, prin aceasta zadarnicind ambitiile grandioase ale celui care se autointitulase reincarnarea lui Nabucodonosor, Saddam Hussein, si facand lumea un loc sigur pentru Noua Ordine Mondiala.

Este oare continuarea filmului Stargate? Este un nou episod al unui serial de televiziune? Este un nou film Star Trek? Nu, nu este nimic din toate acestea. Potrivit Dr. Michael Salla, reprezinta, probabil, ceea ce s-a intamplat in realitate!

Aceasta teorie fantastica nu ar fi de asteptat de la cineva care si-a construit o cariera academica, ocupandu-se de studii politice si diplomatice cat se poate de conventionale. Salla, de origine australiana, si-a obtinut masteratul in filosofie la Universitatea din Melbourne si, apoi, doctoratul in stiinte administrative si politice la Universitatea din Queensland, in anul 1993.

Dupa ce a petrecut doi ani ca asociat la Centre for Middle Eastern and Central Asian Studies (Centrul de Studii pentru Orientul Mijlociu si Asia Centrala) din Australia, a intrat in corpul profesional ca lector la Departamentul de Stiinte Politice de la Universitatea Nationala Australiana din Canberra.

In anul 1996, a venit in Statele Unite si a obtinut un post la School of International Service de la Universitatea Americana din Washington, D.C., unde a si ramas pana in anul 2001. Ulterior, a devenit cercetator rezident la Centrul pentru Pace Mondiala de la Universitatea Americana, studiind metodele de asigurare a pacii transformationale.

Afilierea lui Salla la Universitatea Americana a luat sfarsit in luna august 2004, dupa care a fondat Exopolitics Institute in Kealakekua, Hawaii, unde se afla si in momentul in care scriu aceste randuri.

Factorul lipsa

Teoria lui Salla cu privire la poarta stelara irakiana este expusa intr-o lucrare pe care a scris-o pentru a fi publicata pe propriul website. Tot pe acest website, mai pot fi gasite multe alte lucrari de cercetare care ii apartin si il caracterizeaza ca un cercetator de prim rang, minutios in conceptiile sale privind evenimentele mondiale.

Impresionat de cartea sa de vizita academica, fascinat de ideile sale unice si convins ca cititorii revistei Atlantis Rising trebuie sa fie informati cu privire la lucrarile lui, am decis sa-i solicit un interviu pentru publicatie.

Dupa ce am discutat cu el, am ajuns rapid la opinia ca era posibil ca Salla sa aiba cea mai adecvata si mai patrunzatoare conceptie cu privire la evenimentele mondiale curente dintre toate cele pe care le-am auzit de la vreun guvern din lume – o conceptie care, odata acceptata, iti permite sa observi scena mondiala a secolului XXI printr-o prisma diferita.

Privind prin aceasta prisma, apare o realitate cu totul noua – o realitate pe care cei care s-au adancit in studii de spiritualitate si extraterestre pe parcursul anilor o vor considera in mod intuitiv, cu incredere, adevarata.

Pare evident ca prezenta extraterestrilor trebuie sa fie un factor major in toate deciziile si actiunile politice. Asemenea proverbialului “elefant din magazinul cu portelanuri”, factorul extraterestru este pur si simplu prea mare pentru a putea fi ignorat si, prin urmare, se pare foarte putin probabil sa fie ignorat, insa ceea ce se petrece in cadrul intalnirilor clandestine nu face parte din politica publica.

Salla scoate acest subiect la lumina zilei, reinviind conceptele anterior intunecoase ale exopoliticii, stergandu-le de praf si dandu-le o noua viata si noi semnificatii. Cred ca este o prezentare adecvata, de vreme ce nu s-a consacrat nici un prefix exo- cu referire la extraterestri (de exemplu, “exobiologie” se refera la studierea fiziologiei si biochimiei extraterestrilor).

Salla si-a formulat teoria exopolitica atunci cand, in cercetarile sale din domeniul rezolvarii conflictelor internationale, i-a devenit clar ca lipsea o piesa. Nu se tinea seama de o forta externa. Cand a introdus factorul extraterestru, totul s-a legat.

In lucrarea sa de cercetare de 10000 de cuvinte, intitulata “The Need for Exopolitics: Implications of Extraterrestrial Conspiracy Theories for Policy Makers & Global Peace” (Nevoia de exopolitica: implicatiile teoriilor conspiratiei extraterestre pentru factorii politici si pacea globala), Sala spune ca exopolitica “poate fi definita drept dezbaterea politica referitoare la alegerile pe care trebuie sa le faca guvernele si popoarele in formularea si implementarea raspunsurilor legislative si politice la prezenta extraterestrilor in afacerile oamenilor”.

Exopolitica invadarii Irakului

Cei mai multi dintre observatorii guvernarii, din intreaga lume, au fost uluiti si oscati cand, in luna martie 2003, SUA si-au creat literalmente dovezile pentru invadarea Irakului si au continuat cu atacarea acestui stat in absenta unui consens mondial decent si in conditiile unei opozitii reale din partea majoritatii aliatilor traditionali din cadrul Natiunilor Unite.

Folosindu-se de pretextul “armelor de distrugere in masa” ascunse drept casus belli si, in realitate, ignorand nereusita inspectorilor Natiunilor Unite de a gasi asemenea arme, influenta coalitie SUA-Marea Britanie-Australia a atacat fulgerator si a coplesit fortele neglijabile de aparare ale Irakului in numai cateva saptamani. Coalitia a parut sa actioneze potrivit unui calendar foarte strans, incercand sa se incadreze intr-un fel de termen limita urgent. Daca era vorba doar despre petrol, pentru ce toata aceasta graba?

Salla este convins ca nevoia presanta de invadare a Irakului a fost intemeiata pe o analiza si o decizie exopolitica clandestina. El crede ca SUA, Rusia, Germania si Franta au fost constiente ca zeii anunnaki au lasat in urma lor o instalatie de foarte inalta tehnologie si, posibil, arme, atunci cand au abandonat Pamant, in jurul anului 1700 i.Hr., si ca Saddam Hussein a primit timp de multi ani asistenta din partea echipelor arheologice ruse, germane si franceze in incercarea de a descoperi si probabil de a copia prin retro-inginerie aceasta instalatie, despre care Salla afirma ca este, probabil, cu mult mai avansata decat orice fel de tehnologie pe care am putea s-o obtinem din partea prietenilor nostri cenusii din Zeta Reticuli.

Daca o aliata europeano-irakiana ar fi fost capabila sa copieze, prin mijloacele retro-ingineriei, aceasta tehnologie ori sa stabileasca o alianta cu zeii anunnaki la intoarcerea acestora, indiferent care ar fi fost avantajele militare pe care le-ar fi asigurat SUA prin intermediul navelor lor antigravitationale, acestea ar fi disparut probabil si am fi devenit rapid o putere de mana a doua.

In esenta, Salla sustine ca toate deciziile politice sunt de acum decizii exopolitice, care trebuie ascunse publicului pentru impiedicarea posibilitatii de a rasturna de la putere clicile secrete de elita aflate la conducere. Salla crede ca, in culise, se poarta o lupta ascunsa, inversunata, impotriva cortinei care ascunde prezenta extraterestrilor; puterile politice de pe Pamant manevreaza pentru asigurarea unor aliante cu rase superioare de extraterestri in scopul cuceririi dominatiei mondiale.

Poarta Stelara de la Uruk

Cu toate ca autorul Zecharia Sitchin nu a cochetat niciodata cu ideea ca zeii anunnaki ar fi putut sa puna piciorul pe Pamant pasind printr-o poarta interdimensionala, a ajuns foarte aproape de aceasta idee in cartea sa “Stairway to Heaven”. O versiune primitiva a acestui concept a plutit in lumea SF inca de la lansarea serialului Star Trek la televiziune, in anii 1960.

Capitanul Kirk si prietenii sai puteau fi “proiectati” pe orice planeta printr-un proces de dematerializare-rematerializare. Sitchin credea ca tablitele sumeriene indicau existenta unor spatio-porturi in diverse locuri din Orientul Mijlociu, de unde zeii anunnaki calatoreau inspre si dinspre Nibiru in nave-racheta.

El a scris ca unele dintre tablete indicau de asemenea posibila utilizare a unor nave orbitale. Insa nu exista nicio mentionare a unor portaluri interdimensionale. Opinia lui Salla potrivit careia tehnologia ingropata in nisipurile desertului irakian constitutie in realitate o poarta stelara a fost puternic influentata de scrierile lui William Henry, cu care cititorii revistei Atlantis Rising sunt foarte familiarizati.

Henry demonstreaza foarte convingator existenta unei asemenea porti stelare in Irak in lucrarea sa de cercetare intitulata “Saddam Hussein, The Stairway to Heaven and the Return of Planet X”, publicata pe webiste-ul sa, www.williamhenry.net.

La randul ei, aceasta lucrare face uz de materiale extrase din cartea lui “Ark of Christos: The Mythology, Symbolism and Prophecy of the Return of Planet X and the Age of Terror”. Cu toate ca eseul este, desigur, speculativ, Henry face referire bogate la texte mitologice antice, precum si la lucrarile lui Sitchin.

Urmatoarea afirmatie din lucrare rezuma argumentatia lui Henry si probabil ca l-a influentat pe Salla:

“Revenirea acestei planete se centreaza pe recuperarea unei tehnologii care a fost gazduita odinioara de Templul lui Solomon si care este folosita pentru deschiderea unei porti care leaga Pamantul de regiuni indepartate ale spatiului.

Recenta activitate militara si politica sugereaza ca puterile lumii se intreg pentru pozitie, ca si cum revenirea Planetei X ar fi iminenta. Miza este foarte mare. Aceasta planeta se afla in centrul unei profetii biblice cunoscute drept <>”.

O fotografie din articolul sau prezinta o tableta sumeriana straveche, in care zeul Anu, stapanitorul Planetei X, pare sa treaca printr-o poarta, flancat de doi oameni care tin sulite sau pari cu globuri in varfuri. Henry numeste aceste sulite “tarusi stralucind perfect” si sustine ca reprezinta poarta stelara intr-o forma simplificata.

O alta tableta sumeriana ilustrata in articol il prezinta pe Ghilgames trecand printr-o poarta similara. Este vorba de eroul stravechiului poem sumerian epic “Poemul lui Ghilgames”, scris in jurul anului 2900 i. Hr. El a fost rege in Uruk, un oras situat in sudul Mesopotamiei, si nazuia sa gaseasca nemurirea cautand “Scara catre Paradis si salasul Zeilor”.

In cele din urma, a urcat o scara, a trecut printr-o poarta si a patruns intr-o noua lume, in care s-a intalnit cu Utnapistim (Noe), de mult raposat, caruia i-a pus intrebari referitoare la zei. Salla crede ca poarta stelara va fi descoperita la Uruk, unde arheologii germani au sapat multi ani, la invitatia lui Saddam Hussein, si au dezgropat un oras stravechi.

El considera ca ar fi posibil ca poarta stelara sa fi fost deja dezgropata de SUA, dar nu poate fi folosita deoarece probabil ca ar fi nevoie de o pregatire de aproximativ cinci ani de extinere a constiintei, inainte ca cineva sa poata trece prin ea. Acest lucru este in concordanta cu procedura pentru de acum celebrele experimente Montauk de calatorie in timp, care au fost realizate prin puterea mentala amplificata a unui om, Ducan Cameron.

In acest moment, se pare ca exopolitica este practicata fatis de marile puteri ale lumii. Acorduri si aliante secrete cu diverse grupuri extraterestre au fost atribuite SUA, Marii Britanii, Rusiei, Chinei, Germaniei (datand din perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial), Frantei si, foarte posibil, Irakului.

Salla crede ca ar fi foarte posibil ca armele (respectiv bomba atomica) si razboaiele secolului XX sa aiba legatura cu aceste aliante (vezi Capitolele 24 si 25). Aceasta tendinta de abordare a extraterestrilor ca fiind aproape egali este un proces incurajator pentru rasa umana, de vreme ce inseamna ca iesim din coconul nostru planetar.

Pe de alta parte insa, daca ne lasam implicati intr-o cursa a escaladarii inarmarilor, alimentata de factiunile extraterestre aflate in conflict, care lupta pentru dominarea planetei, si suntem folositi ca pioni in aceasta lupta, a sosit in mod evident timpul sa facem publica intreaga poveste si sa le permitem oamenilor sa-si spuna cuvantul in impiedicarea propriei condamnari la moarte intr-un razboi apocaliptic purtand denumirea celebra de Armagedon.”

www.efemeride.ro

NAMASTE

G