Intrarea pe platou : Bine ai venit Maria Ta !
Drumul spre iesire....
Fragmente de pietre , parca aruncate departe, pe versantii vaii alaturate
Prezentare
Piatra Rosie, înaltime submontana (832 m alt.) în zona Muntilor Orastiei, situata pe teritoriul com. Bosorod (jud. Hunedoara), pe al carei platou a fost ridicata o cetate dacica datata la finele sec. 1 a. Chr. si în sec. 1 p. Chr. Cetatea a fost prevazuta cu o dubla fortificatie.
Primul zid de incinta, cel mai vechi, de forma patrulatera, cu dimensiunile de 102 x 45 m si cu cinci turnuri interioare (patru la colturi si unul pe latura de E), a fost construit din blocuri de piatra fasonata legate între ele prin intermediul unor bârne de lemn ale caror capete erau fixate în scobituri în forma de coada de rândunica. Spatiul dintre cele doua paramente era umplut cu pietre obisnuite si cu pamânt, tehnica folosita si la celelalte fortificatii ale cetatilor dacice din aceeasi zona. Accesul în cetate se facea prin turnul din coltul de N-E spre care ducea un drum lat de 3 m, în trepte, pavat cu lespezi de piatra.
În interiorul cetatii s-au gasit urmele unei mari cladiri cu absida, construita din lemn pe temelii de piatra, si o cisterna. A doua incinta, constând dintr-un zid de piatra si pamânt gros de 1,50-2 m, întarit si cu palisada, cuprindea zona de E, cu mai multe terase si reunind doua dintre turnurile ridicate anterior. Aceasta incinta, cu rol de avanpost, pare sa fi fost ridicata în rastimpul dintre cele doua razboaie daco-romane.
În partea de N-V a primei cetati s-au gasit câtiva tamburi de piatra apartinând unui sanctuar si urmele unor cladiri cu mai multe încaperi, asezate pe temelii de piatra. În cursul cercetarilor arheologice efectuate în 1921 si 1949 au fost descoperite: ceramica de diferite tipuri, unelte, arme si piroane de fier, obiecte din bronz, printre care si un opait, monede din Thasos, Histria si denari romani republicani, la care se adauga un candelabru cu trei brate, bustul de bronz al unei divinitati si resturile din învelisul de fier al unui scut, frumos ornamentat, având în centru un bour înconjurat de un decor de palmete.
Cetatea de la Piatra Rosie facea parte din sistemul de fortificatii dacice din zona Muntilor Orastiei, având ca rol principal apararea dinspre V a capitalei Sarmizegetusa Regia de pe dealul Gradistea Muncelului. Ea a functionat pâna în timpul razboaielor daco-romane din anii 101-106 p. Chr., când a fost distrusa. [C. P.]
Descriere
Pe Dealul Piatra Rosie, în apropierea satului Luncani, în partea superioara a vaii cu acelasi nume, la altitudinea de 831 m, se afla cetatea dacica cunoscuta sub numele de Luncani - Piatra Rosie.
Cetatea, ridicata din piatra, are forma patrulatera, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prevazuta cu patru turnuri de aparare, situate în colturile incintei, iar un al cincelea fiind situat la mijlocul laturii de est a fortificatiei. În interiorul incintei au fost identificate vestigiile unei constructii de lemn, ale carei baze de piatra s-au pastrat integral. Pentru aprovizionarea cu apa a garnizoanei stationate aici, în coltul de nord-vest al cetatii exista o cavitate sapata direct în stânca.
În afara incintei cetatii au fost observate urmele unui sanctuar, format din aliniamente de baze de coloane din piatra (plinte).
Pe coasta estica a dealului, exista o a doua incinta, constituita din ziduri din piatra de stânca si o palisada. Latura estica a celei de-a doua incinte se unea cu latura vestica a fortificatiei de pe culme. În interiorul celei de-a doua incinte a fost observat traseul unui drum antic, pavat cu piatra.
Drumul de acces catre cetate, era flancat de trei turnuri de paza.
Cetatea de la Piatra Rosie face parte din sistemul de fortificatii care apara capitala regatului dac de la Sarmizegetusa Regia. Prin amplasarea ei geografica, cetatea controla accesul spre Gradistea de Munte dinspre Valea Streiului.
Plan general
1. Drum pavat
2. Scara de acces
3. Turnuri de observatie
4. Zid de incinta
Satul Luncani
Luncani, sat în com. Bosorod (jud. Hunedoara), pe teritoriul caruia se semnaleaza urme de locuire dacica; (pamânt ars, ceramica, materiale de constructii din fier). Tot de aici provine un depozit de unelte dacice (2 clesti, o ranga, 3 securi, o barda de tip celt, o tesla). În spatele Scolii de la "Târsa Luncanilor" se afla un castru roman pentru trupe aflate în mars (100 x 240 m), cu valuri de pamânt groase de cca. 8 m si înalte astazi de 1- 2 m. [I. G.]
Primul zid de incinta, cel mai vechi, de forma patrulatera, cu dimensiunile de 102 x 45 m si cu cinci turnuri interioare (patru la colturi si unul pe latura de E), a fost construit din blocuri de piatra fasonata legate între ele prin intermediul unor bârne de lemn ale caror capete erau fixate în scobituri în forma de coada de rândunica. Spatiul dintre cele doua paramente era umplut cu pietre obisnuite si cu pamânt, tehnica folosita si la celelalte fortificatii ale cetatilor dacice din aceeasi zona. Accesul în cetate se facea prin turnul din coltul de N-E spre care ducea un drum lat de 3 m, în trepte, pavat cu lespezi de piatra.
În interiorul cetatii s-au gasit urmele unei mari cladiri cu absida, construita din lemn pe temelii de piatra, si o cisterna. A doua incinta, constând dintr-un zid de piatra si pamânt gros de 1,50-2 m, întarit si cu palisada, cuprindea zona de E, cu mai multe terase si reunind doua dintre turnurile ridicate anterior. Aceasta incinta, cu rol de avanpost, pare sa fi fost ridicata în rastimpul dintre cele doua razboaie daco-romane.
În partea de N-V a primei cetati s-au gasit câtiva tamburi de piatra apartinând unui sanctuar si urmele unor cladiri cu mai multe încaperi, asezate pe temelii de piatra. În cursul cercetarilor arheologice efectuate în 1921 si 1949 au fost descoperite: ceramica de diferite tipuri, unelte, arme si piroane de fier, obiecte din bronz, printre care si un opait, monede din Thasos, Histria si denari romani republicani, la care se adauga un candelabru cu trei brate, bustul de bronz al unei divinitati si resturile din învelisul de fier al unui scut, frumos ornamentat, având în centru un bour înconjurat de un decor de palmete.
Cetatea de la Piatra Rosie facea parte din sistemul de fortificatii dacice din zona Muntilor Orastiei, având ca rol principal apararea dinspre V a capitalei Sarmizegetusa Regia de pe dealul Gradistea Muncelului. Ea a functionat pâna în timpul razboaielor daco-romane din anii 101-106 p. Chr., când a fost distrusa. [C. P.]
Descriere
Pe Dealul Piatra Rosie, în apropierea satului Luncani, în partea superioara a vaii cu acelasi nume, la altitudinea de 831 m, se afla cetatea dacica cunoscuta sub numele de Luncani - Piatra Rosie.
Cetatea, ridicata din piatra, are forma patrulatera, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prevazuta cu patru turnuri de aparare, situate în colturile incintei, iar un al cincelea fiind situat la mijlocul laturii de est a fortificatiei. În interiorul incintei au fost identificate vestigiile unei constructii de lemn, ale carei baze de piatra s-au pastrat integral. Pentru aprovizionarea cu apa a garnizoanei stationate aici, în coltul de nord-vest al cetatii exista o cavitate sapata direct în stânca.
În afara incintei cetatii au fost observate urmele unui sanctuar, format din aliniamente de baze de coloane din piatra (plinte).
Pe coasta estica a dealului, exista o a doua incinta, constituita din ziduri din piatra de stânca si o palisada. Latura estica a celei de-a doua incinte se unea cu latura vestica a fortificatiei de pe culme. În interiorul celei de-a doua incinte a fost observat traseul unui drum antic, pavat cu piatra.
Drumul de acces catre cetate, era flancat de trei turnuri de paza.
Cetatea de la Piatra Rosie face parte din sistemul de fortificatii care apara capitala regatului dac de la Sarmizegetusa Regia. Prin amplasarea ei geografica, cetatea controla accesul spre Gradistea de Munte dinspre Valea Streiului.
Plan general
1. Drum pavat
2. Scara de acces
3. Turnuri de observatie
4. Zid de incinta
Satul Luncani
Luncani, sat în com. Bosorod (jud. Hunedoara), pe teritoriul caruia se semnaleaza urme de locuire dacica; (pamânt ars, ceramica, materiale de constructii din fier). Tot de aici provine un depozit de unelte dacice (2 clesti, o ranga, 3 securi, o barda de tip celt, o tesla). În spatele Scolii de la "Târsa Luncanilor" se afla un castru roman pentru trupe aflate în mars (100 x 240 m), cu valuri de pamânt groase de cca. 8 m si înalte astazi de 1- 2 m. [I. G.]
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu