"Un element care asigură unicitatea Ceahlăului printre munţii din jur şi prin aceasta posibila sa hierofanie, îl constituie morfologia muntelui: un zigurat gigantic cu patru platforme şi un vârf piramidal, Toaca, situat excentric. Prin cei 1907 m ai săi, Ceahlăul se ridică majestuos ca "un far" (I.Simionescu,1940) deasupra tuturor munţilor din jur, care nu depăşesc 1300 m. pe o rază de peste 60 de Km spre nord şi peste 100 Km spre sud. De asemenea, prin numeroasele sale stânci cu aspecte zoomorfe sau antropomorfe, Ceahlăul a stimulat imaginaţia locuitorilor de la poalele muntelui şi a monahilor ce au vieţuit pe coclaurile sale, creatorii unor legende, unele dăinuind din vremuri imemorabile.
Tot morfologic, un alt argument se leagă de Vârful Toaca, care reprezintă o piramidă cu baza pătrată, formă de extremă raritate în natură, cu latura având lungimea dublă faţă de piramida lui Keops şi cu unghiul pantei vestice cu doar 1grad diferenţă comparativ cu aceiaşi piramidă. Să notăm că prin alcătuirea vârfului Toaca dintr-un trunchi de piramidă acoperit de o piramidă teşită acesta corespunde şi cu "Piramida Rombică" din Egipt.
La numai 40 Km NE de Ceahlău, la Târpeşti Neamţ, în depozitele culturii Cucuteni ( 4800-3300 î.H), arheologii au descoperit, incizat în ceramica eneolitică, un motiv unic reprezentând proiecţia în plan a unei piramide cu baza pătrată şi diagonalele şi apotemele trasate cu mare precizie. "
"Cercetarile arata ca, poate deloc intâmplator, aici s-a facut reala tranzitie intre religia pagâna si crestinismul de la noi, pe Ceahlau fiind ridicate unele din primele altare crestine din tara noastra. Astazi, prin numarul impresionant de biserici si de manastiri inaltate pe cuprinsul lui, Ceahlaul este considerat drept al doilea munte sfânt al crestinatatii ortodoxe, dupa Athos. si poate ca acest lucru nu a fost deloc intâmplator. Poate ca primii crestini din tara noastra s-au conformat unei porunci biblice in care li se spunea sa ridice, pe Ceahlaul considerat sfânt, locuri de inchinare catre Dumnezeu. Fiindca in Biblie, Dumnezeu i s-a aratat lui Ghedeon si i-a spus sa ridice altarul Sau pe stâncile muntelui, in locul altarului lui Baal si-al stâlpului acestuia de inchinaciune (Judecatori -6, 25). Astazi, pe Ceahlaul zilelor noastre, una din frumusetile naturale admirata cu prisosinta de turisti este locul numit Altarul lui Ghedeon, sau Piatra Lata a lui Ghedeon. Iar numele strabun al Ceahlaului este Pion, sau Peon, cuvânt care provine din greaca veche si care, in traducere, inseamna „casa stâlpului” –cu referire la stâlpii de tip obelisc, pe care anticii ii ridicau ca locuri de inchinare la zei.
Un argument interesant îl constituie şi oronimul Pion, numele vechi al Ceahlăului (C.Mătase, 1926). Locuitorii de la poalele muntelui îl pronunţă Pion sau Peon, ori acestă pronunţie este cu totul singulară într-o arie lingvistică în care toate cuvintele începute cu "pi" se pronunţă "chi". Acest fapt ne-a întărit convingerea că numai o interdicţie cu caracter religios a putut permite conservarea ca atare a numelui. Mai mult, este interesant că utilizând seminficaţia din egipteana veche a cuvintelor: pi = casă (vezi G.Rachet, 1970) şi on = coloană (Biblia, Ieşirea, 1,11) Pion ar însemna "Casa coloanei" adică exact ce par să reprezinte complexul Toaca (casa) - Panaghia (coloana) (fig.1). Să precizăm că Panaghia este o stâncă situată la nord-est de vârful Toaca, are o înălţime de aproape 70 m şi un diametru de 40 m., poziţie şi dimensiuni ce îi asigură unicitate ăn Carpaţi.
Dacă analizăm complexul Panaghia -Toaca - Piatra Ciobanului, nu excludem posibilitatea ca acesta să fi fost arhetipul "Coloanelor Cerului" (Kion ouranou, ale vechilor greci) situate, după Homer (Odiseea) pe un munte din ţara "divinilor pelasgi " şi aceasta cu atât mai mult cu cât, N.Densuşianu (1913) prezenta o stelă funerară din Sicilia, de la Lilybeu, pe care erau figurate cele trei coloane, ori coloana din centru era mai mare, aşa cum este Toaca în raport cu celelalte două. "
In zona Ceahlaului, avem si noi, mai mult decat altii, legatura manifestata cu transcendentul prin două miracole: Calea Sacră şi Umbra Piramidă .
Tinând într-o oarecare măsură de miracol, în prima decadă a lunii august, la răsăritul Soarelui, umbra vârfului piramidal Toaca combinată cu umbra vârfului Piatra Ciobanului formează, timp de peste 80 de minute, o hologramă naturală gigantică, incredibilă şi terifiantă cu aspect de piramidă perfectă, motiv pentr
u care am denumit-o Umbra Piramidă .Prin unicitate şi măreţie Umbra Piramidă a constituit, fără îndoială, din cele mai vechi timpuri o autentică hierofanie şi după opinia noastră, constituie principalul motiv pentru desfăşurarea, în timpul apariţiei sale, în prima decadă a lunii august, a Sărbătorii Muntelui, o sărbătoare uraniană, cu o vechime posibilă mai mare de 5000 de ani (N.şi E.Ţicleanu, 2000) peste care s-a suprapus o sărbătoare creştină.
Imaginea apare in acelaşi loc, dar pentru a fi clara si tridimensionala trebuiesc îndeplinite câteva condiţii simultan: Soarele trebuie sa răsară dintr-un anume loc, altfel spus in fiecare zi se formeaza umbra în alt loc, doar in preajma zilei de 6 August (a 49 zi dupa solstitiul de vara) este in pozitia potrivita. La rasarit si imediat dupa, trebuie ca spre est sa nu fie nori, razele soarelui sa nu fie obturate. Prezenţa unui "ecran de proiecţie" pe care să se formeze imaginea tridimensională , "ecran" format din aerosoli (patricule fine solide) şi apă în suspensie (ceaţă, nori), dar cu o densitate ce permite totusi trecerea luminii .
Să aibă loc fluorescenţa oxigenului sub actiunea razelor ultraviolete, astfel imaginea compusa este albastruie cu feţele în diferite nuanţe.Imaginea piramidei atunci cand sunt indeplinite conditiile amintite
"Fenomenul, din punct de vedere optic, este o compunere a minim 4 umbre date de formaţiunile reliefului zonei.
In jurul datei de 6 August dimineaţa, vârful Toaca, ce are forma de piramidă regulată cu baza pătrat, sub acţiunea razelor solare dinspre est formeaza umbra triunghi isoscel, ca în orice zi senină din an. Stânca numită Piatra Ciobanului fiind mai mica si mai jos face altă umbră prelungă, la fel Piatra Vulcanului si peste toate astea se suprapune lumina ce trece prin şaua muntelui (Lespezi).În această perioada, datorită poziţiei soarelui, toate umbrele sunt unite in vârf, sunt legate ca într-un "buchet"si se creează imaginea magnifica tridimensionala cunoscută. În alte zile fiecare formă de relief face propria umbra firesc dupa legile fizicii."
"Daca asta nu e de ajuns pentru a produce o profunda impresie, fenomenul de refractie a razelor solare in jurul formelor ce se afla pe varful Toaca duce la formarea un halou multicolor, un fel de curcubeu sferic. Te vezi de acolo sus oglindit pe varful virtual al umbrei piramida invaluit in aure multicolore. Este o minunatie ce se repeta an de an."
Un alt fenomen optic, cu care debuteză formarea hologramei naturale a Umbrei Piramidă, deşi de mai scurtă durată, este probabil chiar mai important decât acesta şi constă în apariţia spre vest, pentru câteva minute, a mirificei Căii a Cerului. Datorită jocului de lumini şi umbre din primele minute ale răsăritului, umbra vârfului se proiectează pe cer pierzându-se în adâncimile acestuia, astfel încât pare că între cer şi pământ s-a deschis un imens şi nesfârşit drum întunecat mărginit în stânga de un parapet luminos. Ori este sigur că acestă sublimă cale celestă a fost observată de oamenii muntelui, în special de sacerdoţi din cele mai vechi timpuri.
Practic, deasupra muntelui se formeaza un stâlp de o luminozitate intensa si stranie, care se pierde in imensitatea cerului si care este marginit pe laturi de doua benzi intunecate. Unii cercetatori ai respectivelor fenomene sunt de parere ca acestea se datoreaza faptului ca prin Ceahlau, respectiv prin vârful Toaca, trece una din axele energetice ale globului pamântesc.
Interesant este faptul că spre est de Ceahlău pornea aşa numita Calea Sacră (v. N. Miulescu, 1978), care ajungea la Cheile Bâcului, în sud-estul oraşului Chişinău, de unde continua spre est şi era marcată printr-o linie de megaliţi amintită şi de D. Cantemir în "Descrierea Moldovei", linie ce corespunde cu Exampeos-ul menţionat de Herodot.
Calea Cerului este un fenomen optic de-a dreptul fascinant şi absolut unic. Aşa cum am văzut-o, ca un drum întunecat mărginit de un parapet luminos, drum al cărui vârf se pierdea în infinite inălţimi celeste, Calea Cerului corespunde întru totul "piramidei" mult prea ascuţite de pe stema Daciei publicată în anul 1791 de Ritter Vitezovic şi considerată de M. Dogaru (1994: 80, fig.28 k) ca una dintre stemele Moldovei.
După opinia noastră, prin unicitatea şi măreţia lor, cele două fenomene succesive, Calea Cerului şi Umbra Piramidă au constituit hierofanii de prim ordin din cele mai vechi timpuri şi pot justifica nu numai Sărbătoarea Muntelui şi caracterul de Munte Sfânt al Ceahlăului, dar şi Calea Scară ce pornea de la poalele estice ale muntelui, precum şi Exampeos-ul anticilor."
"Cum e posibila o asemenea coincidenta ce are loc in ziua Soarelui ( stravechea sarbatoare pagana) peste care este suprapusa Schimbarea la Fata (sarbatoare crestina) si de ce e Muntele Ceahlau asa sfant( are si hram in aceasta zi exact ca o manastire crestin-ortodoxa)"
Oare a fost decizia unei vointe constiente de a crea un spatiu de maxima sacralitate?
Să aibă loc fluorescenţa oxigenului sub actiunea razelor ultraviolete, astfel imaginea compusa este albastruie cu feţele în diferite nuanţe.Imaginea piramidei atunci cand sunt indeplinite conditiile amintite
"Fenomenul, din punct de vedere optic, este o compunere a minim 4 umbre date de formaţiunile reliefului zonei.
In jurul datei de 6 August dimineaţa, vârful Toaca, ce are forma de piramidă regulată cu baza pătrat, sub acţiunea razelor solare dinspre est formeaza umbra triunghi isoscel, ca în orice zi senină din an. Stânca numită Piatra Ciobanului fiind mai mica si mai jos face altă umbră prelungă, la fel Piatra Vulcanului si peste toate astea se suprapune lumina ce trece prin şaua muntelui (Lespezi).În această perioada, datorită poziţiei soarelui, toate umbrele sunt unite in vârf, sunt legate ca într-un "buchet"si se creează imaginea magnifica tridimensionala cunoscută. În alte zile fiecare formă de relief face propria umbra firesc dupa legile fizicii."
"Daca asta nu e de ajuns pentru a produce o profunda impresie, fenomenul de refractie a razelor solare in jurul formelor ce se afla pe varful Toaca duce la formarea un halou multicolor, un fel de curcubeu sferic. Te vezi de acolo sus oglindit pe varful virtual al umbrei piramida invaluit in aure multicolore. Este o minunatie ce se repeta an de an."
Un alt fenomen optic, cu care debuteză formarea hologramei naturale a Umbrei Piramidă, deşi de mai scurtă durată, este probabil chiar mai important decât acesta şi constă în apariţia spre vest, pentru câteva minute, a mirificei Căii a Cerului. Datorită jocului de lumini şi umbre din primele minute ale răsăritului, umbra vârfului se proiectează pe cer pierzându-se în adâncimile acestuia, astfel încât pare că între cer şi pământ s-a deschis un imens şi nesfârşit drum întunecat mărginit în stânga de un parapet luminos. Ori este sigur că acestă sublimă cale celestă a fost observată de oamenii muntelui, în special de sacerdoţi din cele mai vechi timpuri.
Practic, deasupra muntelui se formeaza un stâlp de o luminozitate intensa si stranie, care se pierde in imensitatea cerului si care este marginit pe laturi de doua benzi intunecate. Unii cercetatori ai respectivelor fenomene sunt de parere ca acestea se datoreaza faptului ca prin Ceahlau, respectiv prin vârful Toaca, trece una din axele energetice ale globului pamântesc.
Interesant este faptul că spre est de Ceahlău pornea aşa numita Calea Sacră (v. N. Miulescu, 1978), care ajungea la Cheile Bâcului, în sud-estul oraşului Chişinău, de unde continua spre est şi era marcată printr-o linie de megaliţi amintită şi de D. Cantemir în "Descrierea Moldovei", linie ce corespunde cu Exampeos-ul menţionat de Herodot.
Calea Cerului este un fenomen optic de-a dreptul fascinant şi absolut unic. Aşa cum am văzut-o, ca un drum întunecat mărginit de un parapet luminos, drum al cărui vârf se pierdea în infinite inălţimi celeste, Calea Cerului corespunde întru totul "piramidei" mult prea ascuţite de pe stema Daciei publicată în anul 1791 de Ritter Vitezovic şi considerată de M. Dogaru (1994: 80, fig.28 k) ca una dintre stemele Moldovei.
După opinia noastră, prin unicitatea şi măreţia lor, cele două fenomene succesive, Calea Cerului şi Umbra Piramidă au constituit hierofanii de prim ordin din cele mai vechi timpuri şi pot justifica nu numai Sărbătoarea Muntelui şi caracterul de Munte Sfânt al Ceahlăului, dar şi Calea Scară ce pornea de la poalele estice ale muntelui, precum şi Exampeos-ul anticilor."
"Cum e posibila o asemenea coincidenta ce are loc in ziua Soarelui ( stravechea sarbatoare pagana) peste care este suprapusa Schimbarea la Fata (sarbatoare crestina) si de ce e Muntele Ceahlau asa sfant( are si hram in aceasta zi exact ca o manastire crestin-ortodoxa)"
Oare a fost decizia unei vointe constiente de a crea un spatiu de maxima sacralitate?
"Ceahlăul este muntele împărat, este podoaba, poezia ţării, este izvorul tainic al legendelor şi doinelor neamului nostru, este ochiul etern deschis asupra hotarelor moşiei strămoşeşti."(Nicolae Gane)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu