In primul dvs discurs, am observat că ați menționat în treacăt și statul de drept. Restul discursului dvs nu a avut nicio treabă cu statul de drept, nefiind vorba de atribuții ale președintelui României, ci de ale guvernului.
Am observat în campania electorală că dvs ați vorbit despre atribuții ale premierului. Am considerat că este simplă propagandă electorală, probabil în urma sfaturilor primite sau considerând că românii sunt prea "neinformați" și nu știu care este rolul constituțional al Președintelui.
Observând declarațiile dvs. publice și după anunțarea rezultatelor celui de a doilea tur de scrutin, am observat că m-am înșelat, deoarece dvs. aveți impresia că ați fost ales prim-ministru, nu președinte.
Tocmai de aceea consider necesar să vă atrag atenția asupra atribuțiilor constituționale pe care le aveți și să vă spun că ați încurcat borcanele. Sunteți la Cotroceni nu la Victoriei.
Și ca să nu credeți că fac afirmații nefondate, vă citez din cele postate pe site-ul Comisiei Europene (de dvs mult iubită în campania electorală):
"Statul de drept este un principiu consacrat.
Deși statele membre au identități și tradiții naționale diferite, esența statului de drept este aceeași în toate statele membre și poate fi definită pe baza a șase PRINCIPII:
- legalitatea – care implică un proces de adoptare a legislației transparent, desfășurat în condiții de responsabilizare, democratic și pluralist;
- securitatea juridică;
- interzicerea exercitării arbitrare a puterii executive;
- o protecție jurisdicțională efectivă asigurată de instanțe independente și imparțiale, cu un control judiciar efectiv, inclusiv în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale;
- separarea puterilor; și
- egalitatea în fața legii.
Aceste principii au fost recunoscute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pe lângă aceste principii, Consiliul Europei a elaborat standarde și a emis avize și recomandări care oferă orientări bine stabilite menite să promoveze și să susțină statul de drept."
Din câte puteți observa, unul dintre principiile statului de drept este PRINCIPIUL SEPARATIEI PUTERILOR IN STAT. Acest principiu se regăsește și la art. 1 alin 4 din Constituția României: "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale."
Tot pe site -ul Comisiei Europene se arată că:
"Separarea puterilor
În Europa, nimeni nu poate avea putere nelimitată. Iată de ce puterile legislativă, executivă și judecătorească sunt separate. Aceste puteri se verifică și se echilibrează reciproc. Prin respectarea acestui principiu, protejăm statul de drept în Europa."
Constituția ne spune:
- ce face GUVERNUL: art 108
(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate
- Ce face PREȘEDINTELE:
Art 80 - Rolul președintelui
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
(MEDIERE INTRE PUTERILE STATULUI: legislativă, executivă, judecătorească.
MEDIERE INTRE STAT SI SOCIETATE, nu între cetățeni).
Art 85 - Numirea guvernului
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza VOTULUI de încredere acordat de PARLAMENT.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
Art. 103 Investirea guvernului
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma CONSULTARII partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor REPREZENTATE în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, VOTUL de încredere al PARLAMENTULUI asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(PRESEDINTELE NU ARE TREABA CU PROGRAMUL DE GUVERNARE. CEL DESEMNAT CA PREMIER IL FACE SI PARLAMENTUL IL VOTEAZĂ)
Art 86 Consultarea guvernului
Preşedintele României poate CONSULTA Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.
( NU II DA ORDINE)
Art 87 - Participarea la şedinţele Guvernului
(1) Preşedintele României POATE lua parte la şedinţele Guvernului în care SE DEZBAT probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, LA CEREREA PRIMULUI-MINISTRU, în alte situaţii.
(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
Art. 88 - Mesaje
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
Art. 89-Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Art. 90- Referendumul
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Art. 91 Atribuţii în domeniul politicii externe
(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi LE SUPUNE SPRE RATIFICARE Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.
ART. 92 - Atribuţii în domeniul apărării
(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
Art.93 - Măsuri excepţionale
(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
Arr.94- Alte atribuţii
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.
După cum vă spuneam, ați început mandatul cu stangul, că ne-ati ținut un discurs de premier, nu de președinte.
Cetățean român fiind, eu m-am săturat să aud toți aleșii cum țin discursuri despre statul de drept și democrație, acești termeni fiind lipsiți de conținut azi in România.
Toate autoritățile publice au ieșit din matcă constituțională, fiecare arogandu-si competențele altei autorități publice, toate făcând de toate și de niciunele și uite așa țara a ajuns in halul în care este in prezent: o stână plină de lupi.
Cam e cazul să începeți să dați un exemplu. Exercitati-va mandatul strict în limitele stabilite de Constituție, nu raportat la interesele de grup private.
Vreți sau nu vreți sfaturi sau critici cu privire la exercitarea mandatului de Președinte, problema dvs.
Însă, pe aici tot va sfătuiesc sau va critic.
Nu de alta, dar într-un stat democratic, ar trebui ținut cont și de critici, nu să îmbrățișați principiul "câine latră, ursul rece". De 35 ani ne-am saturat de asta. .......
RĂZBOIUL DEZVĂLUIE CE ASCUND
Postări
