Corbii de Piatra :
ATENTIE LA STRIGATUL STRABUNILOR !! Partea douazeci si patru...24 Geticum Δακία + Getae Daciae Gétes Gaeția ȘCET A *DAKO CET + ∆ ΔΔΔ ΔΔΔ ◊◊◊◊◊ ⊕ ⊕ ⊕ ⊕ 
...Δ Get Beget Δακία ∆
⊕ ⊕ ⊕ ⊕ ...Δ Get Beget Δακία ∆PO AR TA ARGASOS ! Calatorie in HYPERBOREAS !
... Intrat în vacanța de vară , de abia asteptam sa fiu dus la bunica mea din Arges . Odata ajuns asteptam a doua zi dimineata pentru a ” fugi ”de acasa in a cutreiera dealurile Subcarpatilor Getici . Cum se facu dimineata , o simpla traistuța cu merinde si hop peste gard prin colț , la strada , caci poarta era inchisa de bunica . Tot satul stia de ”fugile” mele de acasa pe dealurile invecinate ... Ma stiau deoarece cu cativa ani in urma ma cautasera cu toti ... ...acum eram deja mai mare ...
Am ajuns intre doua dealuri , alergand dupa o caprioara ... La baza dealurilor , intre ele , era o vale abrupta , de sus se vedea ca o prapastie ... Iesit de mult de pe carare , am ajuns in acea rapa , jos la baza , dar caprioara disparuse deja ... Tot cautand printre rugii de fragi si mure am dat in dreapta rapei peste un perete cu multe insemnuri , cu desene si simboluri hieroglifate , dar destul de ne-nteles pentru mine , unele pareau ca niste galaxii si roiuri de stele ... Peretele la vreo 5 metri inaltime si vreo alti 5 latime era destul de plin de veGetatie ... Cu greu puteai descifra o continuitatea a desenelor ... ... * ... ... Am plecat urmand aripa dreapta a acelei rape , la baza ei , iar dupa nu mult timp am dat peste un vad c-am de vreo 10 metri latime din mal in mal destul de adanc , pe unde curgea un parau de vreo 2 metri si jumate latime dar nu prea adanc , trecea un pic de glezna mea ... Eram speriat , infricosat de aceste maluri destul de înalte , atat in sus , cat si in jos era serpuit si iti crea o imagine de neliniste , de necunoscut ! Imi era teama sa trec paraul , astfel ca am scos din traista un mar si vreo cateva prune pe care le culesesem dintr-o livada mai devreme , cred ca se numeau varatice popular ... Marul l-am mancat cu un colt de paine din traistuța . Pe oriunde mergeam , cand plecam de acasa , nu lipseau cele doua colturi de la o paine , imi placeau mie colturile painilor , bunica imi zicea ca-s ”colțos” ... ... Dupa ce am terminat de mancat pe langa mine a trecut un fluture mare de culoare alba cu puncte negre ... Fara a imi da seama am sarit incaltat in parau pentru a il urmari , ca orice copil alergam dupa fluturi mari . De abia pe la jumatea paraului mi-am dat seama ca eram in apa si am continuat sa traversez ... Odata ajuns pe malul celalalt , imaginea s-a schimbat ... Inima imi batea tare si mai ca aveam lacrimi la ochi , iar din interiorul meu parca imi venea sa țip dupa bunica ... Dar in cateva secunde imi trecu deoarece peisajul nu era , ca cel pe care eu il cunosteam pe pamant ... Copacii erau mult , mult mai înalti , mai vii , frunzele de un verde foarte viu si aproape verde transparent . Am inceput sa merg mai rapid uitandu-ma in stanga si-n dreapta . Teama imi trecuse definitiv si aveam un sentiment caci cunosc locul . Nu departe de parau am vazut o casa destul de mare , cu o arhitectura de piramida , dar era noapte cred , nu ca la noi mult mai luminata noaptea , dar o lumina parca perfecta , iar cerul de un albastrui deschis usor luminat , iar bolta cereasca mult mai incarcata ca la noi , cu stele mult mai mari , foarte frumos colorate , inspre laterale se vedeau roiuri de stele sub diferite forme de mai multe culori ... ... M-am reintors spre parau si dupa vreo 20 de minute pe marginea malului stateam in cumpana sa ma avant in acest peisaj sau sa ma intorc pe partea cealalta si sa caut un drum spre vreun sat pentru a spune oamenilor ca m-am pierdut . Aceasta strategie functiona fantastic , spuneam la cine am venit din satul , comuna si gata oamenii ma duceau acasa ori cu biciceta , ori cu caruta cu cai . Am zis nu e nici pranzul si am hotarat sa ma avant in noua lume . Cand m-am reintors dupa 20 minute , acolo se facea de dimineata . Un Soare Alb statea sa rasara luminand o lumina de zi si un alt Soare mai galbui parca , in cealalta parte a boltei ceresti , care lumina o lumina de parca inchidea lumina sa de zi emisa , imi este foarte greu sa povestesc pentru ca nu exista cuvinte terestre pentru a ma exprima . În curtea acelei case isi facura aparitia doi uriasi , o ea la 3-4 metri inaltime , cu parul castaniu roscat , fața alba parca , ochii albastri , cu parul prins pe langa frunte spre ureche in 2 cozi impletite , lung , ondulat . Mi-am dat seama ca desi sunt in acel plan , ei nu ma pot percepe sau poate nu-i interesam eu . El era brunet , cu ochii caprui - galben , la vreo 4-5 metri înaltime , parul saten . Capul lor era mai alungit ca al nostru si ochii mai ovali , nasul mai lat si mai plat ... Mainile si picioarele lungi , iar trupul era normal ca si greutate ... I-am vazut iesind din casa si odata cu ei becul sau lumina de ambianta din casa s-a inchis singura . Sau spalat pe fața , de la un izvor care curgea din dreapta strasinii casei , venea de undeva de pe casa dreapta sus , strasina formand acolo ca un V . Apoi au mers langa masa de afara , unde sau uitat spre Soarele rasare , cu mainile intinse in lateral spre umeri , palmele deschise catre soare si degetele despartite ca niste raze ... respirau adanc si erau foarte concentrati ledând parca gandul / constiinta lor de cea a planului de acolo si cea a universului ... apoi dupa ce au terminat , langa masa dintr-un lemn cauciucat , se afla o piatra cilindru cam la 25 centrimetri afara din pamant si in pamant destul de adanca peste 1 metru am aproximat ... De acolo au baut apa , o apa cristalina , albastra deschis , din ce am vazut , dupa care privindu-se in ochi pareau a isi transmite anumite informatii sau meditau , miscarile lor erau foarte line si calme ... Am observat ca si-au dus mainile in forma de piramida cu degete unite sus , iar degetele mari unite jos ca baza spre ”Capul Pieptului” unde aveau pe trup ca o sfera stralucitoare de 10-15 centrimetri diamentru , culoarea fiind un auriu alb spre argintiu dar foarte , foarte vii culorile si parca era o continua miscare in acel cerc . Hainele pareau a fii albe , alb transparent spre crem , simple , ea o rochie alba cu bretele de vreo 5 cm latime pe umeri , rochia dintr-o bucata pana peste genunchi , cu volane ... El un tricou anchior simlu si niste pantaloni scurti peste genunchi , in picioare aveau ceva lejer ca o sanda , simpla in spate ridicata peste calcai din mai multe bretele simple subtiri . Casa construita pe baza Rotunda se ridica in piramida dupa vreo 6-7 metri înaltime . Era direct pe pamant , nu am vazut sa existe vreo temelie si nici ferestre , insa forma piramidala de sus parea ca si un geam in sute de romburi in relief . Ei erau foarte frumosi , radiau si apoi dupa acel timp de multumire ” vezi poate botez al apei ” sau meditatie , s-au asezat la masa , masa rotunda din lemn cauciucat , scaunele rotunde cu spatare rotunde un pic inclinate catre inauntru . Am vazut pe masa , să ii zic , doua tavi in care erau foarte multe locasuri de diferite modele geometrice , iar pe / prin ele fructe si radacinoase /plante cu radacina dar nu multe una sau doua bucati in locasul său , din ce am vazut au muncat foarte putin mai mult ca delicatese , uimindu-ma procesul : toate plantele sau fructele erau parguite sau coapte , ei alegeau una-unul , il luau usor in palma , părând a vorbi cu ea/el , dupa care il miroseau / simtindui mirosul sau proprietatile , dupa care il mestecau atat de incet de parca ar fii durat o vesnicie , simtind si traind gustul acelui fruct sau planta , am avut senzatia ca o faceau doar ca experienta , nu ca necesitate de a manca ... Dupa micul dejun ea a plecat spre mijlocul unei comunitati unde se ocupa de broderie , iar el prin padure , in tot timpul l-am vazut curatand padurea de crengi uscate si animelele . Mersul era blajin si aveau o liniste de nedescris ... Pe bolta cereasca am vazut 8 planete de dimensiuni mici si 5 planete foarte mari parca copie fidela a lor Jupiter , Saturn ,Uranus , Neptun si una necunoscuta mie foarte luminoasa cu figuri ciudate in relief !
O alta traire nefireasca a fost caci puteam vedea totul atat de simplu si din toate unghiurile stand nemiscat , ca exemplu eram in fata casei la 150 metri si in acelasi moment vedeam totul atat in fața casei cat si in spate casei sau laterale casei pe o raza atat cât vroiam , cat gandeam , practic imi puteam ”trage de minte fara a avea o limita” adica imaginea vizualizata in acel plan prezent era infinita , dar iți luai doar cat iți trebuia vizual ...
Am urmat pe urias prin padure si am vazut foarte multe animale pe care nu as putea sa le numesc deoarece nu seamana cu ale noastre . Animalele erau libere , iar cele de pe langa casa la fel , nu existau salbatice sau domestice si totul in acel spatiu functiona telepatic .
Sunetele vantului , apelor curgatoare etc ... erau mult mai armonioase , joase si chiar pamantul ”planul acela” emitea un sunet , aproape surd , placut . Am vazut si animale pe care sa le cunosc , de exemplu : o capra era cam de 2 ori ca marimea de azi , iar o gaina ca o gasca azi . Dupa ora pranzului , uriasul s-a oprit din munca si s-a asezat in apropiere pe o piatra lângă un arbore cu mainile ridicate in V spre soarele sus stralucitor . Temperatura undeva la 22-23 grade si dimineata nu mai putin de 19 grade . Am vazut ca acolo nu ploua decat cand era nevoie , iar de furtuni , tornade sau altele nici vorba . Pomii rodeau de doua ori pe an , un an avea in jur 300 zile , iar o zi 30 ore , o saptamana 8 zile samd ... Orice informatie o accesam foarte usor intreband cu gandul si raspunsul venea instantaneu ... Dupa o perioada , uriasul s-a dat jos de pe piatra si s-a indreptat spre casa . Acasa cum a ajuns , s-a spalat in locul din dreapta casei ... Ea era deja acasa si la un moment dupa alte priviri indelungate , au plecat , ținandu-se de mana spre centrul unei comunitati . Casele erau la diferenta de 1 kilometru aproximativ una de alta , fara garduri sau alte delimitari , pastrand aceiasi arhitectura , dar nu si culorile . Drumul era parca pavat , in diferite forme geometrice multe necunoscute mie , noaptea piatra parca era quartz fosforescent si ziua ca un praf de mica stralucitoare , se vedea pe tot acest segment pavat destul de lat . Aceste locuri erau joase si parca intr-o campie cu dealuri domoale si rauri cristaline , cu cat te indepartai cu privirea se ridicau dealuri mai inalte si apoi se vedea crestele unor munti înalti , culorile erau atat de clare si adevarate de parca traiau emitand vibratii usor miscatoare , intre munti se faceau cascade foarte înalte si foarte late . Pasarile cerului erau de mari dimensiuni si aveau locul lor pe acesti munti . Multe dintre ele pareau mie ca dragoni zburatori . Totul era parca un continuu paradis , muzica , liniste si multa bucurie ... Animalele aveau culorii diferite si stralucitoare .
Ei S-au intalnit in mijlocul unui Templu rotund , de lemn natur cu foarte multe pietre de diferite marimi in jurul templului . Pietrele erau de culori vii fosforescent incredibile si parca emiteau energii la vederea lor , iar forma lor desprinsa dintr-o alta lume/dimensiune si mai ridicata . Campul magnetic in interiorul acestui templu se simtea diferit , nu pot explica , însa senzatia era desprinsa parca din energia creatoare , acolo unde constiința devea neprihanita , de parca as fii fost ca un univers . Templul era deschis aproape si cu banci pe margine urmandu-l in cerc . Acoperisul templului era tot piramidal dar varful său era decupat , lasat liber ... In mijlocul templului jos , era ca o mica poienita verde cu o apa curgatoare mica de o culoare albastru spre inchis , care tot serpuia si cadea cate putin facand mici cascade care aduceau prin decibeli sunete care creau o muzica foarte linistita cu un ritm anume . Acolo in poienita am vazut doar 6 famili : 6 barbati si 6 femei , uriasi . Ei sau asezat in cerc , in fund pe iarba si si-au prins mainile intre ei formand un varf de pramida sau un V intors ... In mijlocul lor a aparut de sus o lumina alba clara , formand pana sus in cer un cilindru foarte subtire . Din el anumite energii si culori pe care nu le pot descrie , imi erau necunoscute ii inconjurau . La un moment sau ridicat si au inceput sa danseze de la dreapta spre stanga cu mainile la fel ținute .. ... .. Apoi aceasta energie a raspuns telepatic intrebarilor acestora . Atunci am avut si eu o întrebare si mi s-a raspuns instantaneu , simțind aceasta energie alba cum ma cuprindea cu o dragoste parca materna ... Am întrebat de ce toate aceste fiinte frumoase , radiante , pe care eu i-am numit uriasi nu au copii ?? . . . Aceasta Lumina mi-a raspuns caci aici ei au ales sa experimenteze si sa invețe desprinderea din întreg , aceasta energie cuprinzatoare mi-a aratat cum se nasc aici aceste fiinte minunate si superinteligente . Cobora pe cilindru un întreg care ajuns in poieniță se desparțea intr-o ea si intr-un el ,astfel cele doua jumatati deveneau un întreg , experimentand astfel viața de cuplu începatoare . EnerGia Divina care ma mangaia cu Lumina SA în permanență mi-a spus sa nu ma tem caci , imediat ce doresc , ei pot trece la largirea familiara nascand si copii dar intr-un plan apropiat ... ... Cand energia s-a retras am simțit ca si cum am ramas fara mama , fara caldura aceea creatoare care iti dadea o senzație de prunc la sânul mamei . La retragerea energiei cuprinzatoare si a cilindrului ei , uriasii sau îmbrațisat si au pornit spre casele lor . In acel spațiu ei nu faceau copii ... isi alegeau un timp in care ființau acolo impreuna fata+baiat si atat ... coborau pe acel cilindru la nastere deja maturi si plecau tot pe acel cilindru . In jurul meu mi se aratau si transmitea multe informatii , recunosc pe cele mai multe nu am reusit sa le inteleg deci le-am lasat acolo .
Din ce am observat munca lor de a crea , fauri ceva acolo se facea prin sunet .
A doua zi am vazut cum uriasi de sex masculin se rugau intr-o padure pe care trebuiau sa o taie pentru a face loc unei poienite pentru animale . Am inteles ca aveau un ritual , cu un numar de zile pana a incepe sa taie copaci , care urmau a fii ciopliti si transformati in diferite forme si lucruri cu trebuinta animalelor libere ... Copacii au fost alesi cu totii din acea padure fiind ajunsi la momentul terminarii existenței lor , noi folosim cuvantul îmbatranit . Munca ma repet se facea cu gandul si cu sunetul cand era ceva care trebuința utilaje , noi azi folosim utilaje ei foloseau sunetul si gandul . Doar ce ținea de o munca individuala simpla atunci isi foloseau cu mare placere si multa bucurie mainile si trupul . Puneau foarte multa pasiune si dragoste in tot ce faceau si multumeau mai mereu de parca era "țara lui Mulțumesc" . Foloseau telepatia si sunetele melodiase pentru a corespunda cu tot ce inseamna acel plan , pentru fiecare moment si întamplare aveau un anume mod de exprimare si a trupului , totul era minunat , magic .
Tot ceea ce am vazut cu siguranța este doar o picatura din ceea ce insemna acest minunat plan HYPER BOREAS .
Nu stiu ce dimensiune a GaYa ”gaiei , mamei pamant ” este , nici nu ma interesat sa aflu , depasisem limitarea terestra . Am plecat spre paraul dintre cele doua lumii paralele si cu greu m-am despartit de taramul minunat . La intoarcere peste parau am luat din el 2 pietre de culoare neagra metalizat foarte moi . Cand m-am intors in lumea noastra nu cred ca trecusera mai mult de 4 ore terestre . Cand am ajuns acasa si m-am uitat in traistuta pietrele devenisera alb cenusiu de materie terestra . Dupa vreo 2 saptamani m-am intors inapoi dar nu am mai gasit nici un parau sau vreun perete cu inscripti ... râpa era la fel dar fara acel perete ! Mentionez ca in acea zi cand am calatorit , am ajuns si singur spre dupa-amiaza acasa desi ma pierdusem de la carare si nu as fi stiut să mă întorc !
Scris iulie 21 * 1992
Reeditat 25.07.2019
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu