sâmbătă, 13 iunie 2015

Imagini de poveste dintr-o calatorie in zona Buzau

Va invit sa ne amintim impreuna :

Pietroasele si locul unde a inceput povestea Closcii cu puii de aur :



 
În 1837, când s-a descoperit, Tezaurul de la Pietroasa - numit popular „Cloşca cu puii de aur“ -  era cel mai mare tezaur antic descoperit în lume. Abia peste un secol avea să fie aflat cel al lui Tutankhamon. Nu vom şti niciodată cu precizie din ce era compus tezaurul, dar din ceea ce au declarat instanţelor pietrarii care l-au descoperit s-a dedus ca erau 22 de piese sau chiar 24 de piese şi cântărea în jur de 40 kg, piesele fiind din aur ornate cu pietre preţioase. 
Doi oameni simpli, pietrarii Ion Lemnaru şi Stan Avram, au găsit în anul 1837, în timp ce săpau în costa Muntelui Istriţa, la Pietroasa, judeţul Buzău, o colosală comoară de aur. Cei doi n-au înţeles valoarea a ceea ce au găsit, crezând că este vorba de nişte vase de alamă, de aceea au şi dat unui ţigan o bucată de metal să le facă o tingire, însă ţiganul a remarcat că acel metal „nu e bun de nimic“, fiind prea moale. 

După un an de la aflarea comorii, apele umflate de ploi au doborât podul de peste râul Câlnău, construit de inginerul Kiseleff, aşa că a fost angajat un antreprenor pe nume Tarba Verusi, personaj care avea să facă cel mai mult rău Tezaurului de la Pietroasele.  

Cei doi pietrari au văzut în apariţia acestui Verusi o oportunitate să vândă obiectele ciudate pe care le găsiseră, aşa că aventurierul s-a pricopsit cu aproximativ 40 de kilograme de aur pe mai nimic, dându-le la schimb contravaloarea a doi boi şi alte câteva obiecte. 

Speriat de mărimea obiectelor de aur, Verusi a tăiat cu toporul în patru tava de aproape 8 kilograme de aur masiv şi a încercat să obţină bani din vânzarea minunăţiilor de o inestimabilă valoare. Dar cum lăcomia umană este duşmanul cel mai mare al descoperitorilor de comori, Verusi a început să fie imediat şantajat de un arendaş al moşiei Pietroasele, pe nume Gheorghe Frunză Verde. Acesta i-a cerut o parte din comoară, i s-a dat, dar nu a fost mulţumit cu cât a primit, aşa că, până la urmă, s-a dus la Episcopia Buzăului şi l-a turnat pe Verusi. Autorităţile au intrat pe fir şi au fost arestaţi şi cei doi pietrari care au găsit comoara, Verusi, plus un anume Baciu, la care stătuse o vreme comoara ascunsă, fiind atunci arestaţi şi cei doi fii ai lui Baciu. 

O anchetă tărăgănată
Arestaţii au fost duşi la Bucureşti, dar ancheta nu a fost deloc uşoară. Din pricina valorii mari a comorii, în caz s-au implicat personal Banul Ghica Mihalache, „ministrul trebilor dinăuntru“ - adică al Internelor, cum s-ar zice în zilele noastre -, rudă a lui Alexandru Ghica Vodă. La început, ancheta a mers bine, dar după o vreme iţele afacerii duceau tot mai sus şi s-a început tărăgănarea, căci unul din cei anchetaţi arăta cu degetul spre un apropiat al lui Vodă, în plus ministrul de interne, care la început dorea finalizarea cât mai grabnică a cazului, începuse să îndrăgească şi el comoara pe care o avea în custodie.

Fabulosul tezaur a ajuns la muzeu abia în 1842, când s-a încheiat domnia lui Ghica Vodă, iar ministrul de interne Mihalache a fost obligat să deschidă seiful şi să predea comoara, pentru care făcuse o adevărată pasiune. 

Tezaurul de la Pietroasa - vedeta Expoziţiei Universale de la Paris, 1867
Alexandru Odobescu a însoţit comoara la Expoziţia Universală din 1867, care s-a desfăşurat la Paris. Tezaurul nostru a fost recunoscut drept cea mai mare comoară a Antichităţii, şi abia după ani buni avea să fie găsită comoara din mormântul lui Tutankhamon, care este actualmente cea mai mare din lume.  

Făcând furori la Paris, comoara a fost cerută şi de britanici spre a fi expusă la Londra, lucru care s-a şi întâmplat, valoroasele piese stând acolo până în primăvara anului 1868. În acest timp, Odobescu era calomniat în presa din ţară de către Cezar Bolliac, care îl acuza că a vândut tezaurul. 

Dar acesta s-a întors şi a rămas în siguranţă în muzeu până în noaptea de 19 spre 20 decembrie 1875, când avem un episod aventuros, demn de un film de aventuri. Un fost seminarist, pasionat de circ – pasiune pentru care fusese şi dat afară din seminar - pe nume Grigore Pantazescu, a decis să-şi folosească deprinderile ca să fure aurul antic, în timpul unui viscol teribil ce se abătuse peste Bucureşti.  

Însă a fost prins în scurt timp, a primit 6 ani de închisoare şi a murit cu puţin timp înaintea eliberării, în condiţii misterioase, fiind împuşcat în timpul unei tentative de evadare. 
Un moment din istoria de după descoperirea tezaurului l-a reprezentat anul 1917, când, împreună cu întreg tezaurul României, şi acesta a fost trimis la Moscova. De acolo s-a întors abia în 1956, când Uniunea Sovietică a restituit României tezaurul artistic trimis în timpul Primului Război Mondial. 

Ce conţine tezaurul
Tezaurul de la Pietroasa, numit de cei care l-au descoperit „Cloşca cu puii de aur“, datorită fibulelor în formă de pasăre, are în prezent 12 piese, cu o greutate totală de 19,820 kilograme de aur. Piesele care îl compun sunt: o fibulă mare în formă de vultur, care poartă pe piept marele caboson oval, mărginit simetric în cruce de patru cabosoane mici şi rotunde; o fibulă mică; două fibule mijlocii; o tavă; o cană-oenoche; o pateră; două coşuleţe poligonale; un colan cu inscripţie; un colan simplu; un colan cu balama. Din 1971, tezaurul se găseşte la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Spre sfârşitul anului 1916, România se afla deja în plin război, după doi ani de neutralitate. Dar, în decembrie 1916, Bucureştiul era în pericol să fie ocupat de trupele germane. Regele Ferdinand şi Regina Maria, împreună cu guvernul condus de I.I.C. Brătianu, hotărăsc să se retragă la Iaşi. Înainte însă ca germanii comandaţi de generalul Von Mackensen să intre în Capitală, autorităţile române decid ca tezaurul ţării să fie trimis în Rusia condusă încă de Ţarul Nicolae al II-lea, vărul primar al Reginei Maria.

În acest moment începe odiseea frământată a acestor bogăţii uriaşe. Ce însemna acest tezaur? În mare: aurul Băncii Naţionale (aproape 94 de tone), bijuteriile Reginei Maria, bunuri artistice de incomensurabilă valoare ale muzeelor de artă, bisericilor şi mănăstirilor, dar şi ale CEC-ului, ale altor instituţii publice şi private, averi ale particularilor, arhive etc.

În 1956 a fost restituită «Cloşca cu puii de aur» 

 

Acasa la nea ION MOACA, pietrar fain, doar cu dalta si ciocanul  :



 Daca nea Ion e plecat la munca campului, vorbim cu sotia :









 
Deoarece nea ION a trecut de 60 de ani, nu mai vrea sa vanda nimic :

 
Dovezi dintr-un album al familiei despre cum procura nea Ion piatra pentru sculpturirle sale :



In apropiere de un fost disc de piatra de 32 metri in diametru, acum distrus , Culmea de calcar :





























 
Gruiu Darii si grota :





 
Grota :








 
Pe culmea de la Naieni :










 
In tabara de sculptura :


















 
Dupa meditatia de lumina si iubire neconditionata pentru pace si armonie prin eliminarea coloniilor din sistemul nostru solar :













Niciun comentariu:

 
Director web luxdesign28.ro Alterative Medicine Blogs - BlogCatalog Blog DirectoryClickLink.ro