sâmbătă, 9 iunie 2012

ARTA ATLANTA si PLEIADIANA

Va prezint cu bucurie mai jos detalii depre cultura si arta atlantilor si pleiadienilor :
Ascultati si cititi in acelasi timp....... mai apoi priviti......


" Casta artistilor si a oamenilor de cultura
In perioada de glorie a Atlantidei (dar si inainte de marele conflict), arta si cultura atinsesera un nivel extraordinar de mare, foarte greu de transpus in cuvinte. Intr-una din comunicari, Ral mi-a transmis ca marea majoritate a populatiei Atlantidei era preocupata de arta si cultura. Fie ca era vorba de literatura, muzica, pictura, sculptura, arta abstracta sau alte forme necunoscute de arta, atlantii erau atrasi in mod deosebit de toate acestea, constituind preocuparea de baza a timpului liber. Iar timp liber, se pare ca aveau din plin...
Legat de acest subiect, voi incerca sa relatez o experienta de-a dreptul extraordinara. Totul s-a petrecut intr-o singura noapte. Acea experienta m-a marcat atat de mult, incat nu numai ca nu o voi uita niciodata, dar va ramane pentru mine un fel de izvor de apa vie care nu va seca atata vreme cat voi trai pe acest Pamant.
....Nici nu am apucat sa incep bine plimbarea ca am si simtit cum sunt „atintit” de o proiectie energetica. Niciodata nu am mai experimentat asa ceva. Simteam ca o raza rosie se fixase pe spatele meu de undeva de sus...Nu vedeam deloc raza, desi o „simteam” ca este rosie si actiona ca si cum m-ar fi apasat efectiv, asemenea unui obiect fizic. O simteam undeva intre omoplati.
..Am ridicat iarasi privirea spre cer, dar am remarcat ca un strat gros de nori acoperea complet cerul si nu era nicio zona limpede. Am facut cale intoarsa spre casa. La scurt timp a disparut atat senzatia razei cat si ingrijorarea.
.....Seara a decurs ca de obicei, neiesind in niciun fel din tiparul obisnuit, insa in momentul in care am incercat sa adorm, .....s-a petrecut ceea ce avea sa devina una dintre cele mai deosebite experiente prin care am trecut.
Dintr-o data mi-a disparut orice urma de somn. Apoi atmosfera din jurul meu s-a transformat intr-o nuanta gri-verzui, iar undeva deasupra mea pulsa o mica sfera aurie. Era incredibil ceea ce vedeam. Nu visam, ci efectiv vedeam fizic. De fapt, era ceva intre vizualizare si vedere fizica. M-am ridicat din pat si am tras draperia, lasand lumina unui stalp de iluminat public sa patrunda in interior. Dupa ce m-am asezat din nou in pat, am observat ca sfera aurie pulsa in continuare. Remarcam pe de-o parte, atat prezenta obiectelor din camera cat si lumina diafana venita dinspre fereastra, precum si atmosfera gri-verzui alaturi de sfera aurie pulsatorie. De vizualizat am vizualizat enorm de multe pana in prezent, dar sa vad efectiv cu ochii fizici, niciodata nu mi s-a mai intamplat. Am mai vazut strafulgerari de lumina, cateodata puteam vedea si aurele unor oameni, am vazut si multe explozii de lumina, in special in Rarau si Bucegi, dar niciodata nu s-a petrecut ca o imagine sa persiste atat de mult timp. Si era doar inceputul...
La un moment dat, am patruns cu totul in interiorul atmosferei. In scurt timp, in locul sferei aurii a aparut imaginea unei forme neobisnuite. In acel moment i-am simtit pe Ral si Ramo. Erau amandoi in jurul meu. Conexiunea s-a realizat incredibil de repede, de parca ar fi fost o intalnire fizica, dar nu ei ma preocupau ci imaginea respectiva. Eram atras ca prin minune de ceea ce vedeam. Parca as fi privit la un fel de televizor tridimensional. Am vazut efectiv cum imaginea se apropia de mine din ce in ce mai mult. La un moment dat am perceput-o foarte bine. Ceea ce vedeam era de o frumusete nemaipomenita.
- Este o mica sculptura muzicala, imi spuse Ral.
- Ral, nu stiu ce reprezinta, dar este fascinanta. Nu-mi pot lua privirea de la ea. Spui ca este muzicala, dar eu nu aud nimic. Nici nu cred ca mai conteaza...
- Priveste bine imaginea. Este o sculptura diferita de ceea ce intelegeti voi. Ea trebuie vazuta din toate partile in acelasi timp. Acum ai capacitatea de-a „vedea” o astfel de sculptura. Raza pe care ai perceput-o afara a avut rolul de a-ti face o deschidere la nivel subtil. Esti unul dintre putinii norocosi care a avut privilegiul de-a experimenta acest tip de arta. Lasa-te cuprins de ceea ce vezi.
Am incercat sa fac ceea ce mi-a sugerat Ral. Am parcurs imaginea din toate partile. Nu era o sculptura in sensul cunoscut, ci parea mai degraba ca este formata din mai multe sculpturi intr-una singura, iar „materialele” sculpturii erau greu de transpus in cuvinte. Parca era un fel de cristal multicolor, nu o sculptura obisnuita. Anumite pietre semipretioase au o asemenea desfasurare de culori in interiorul lor. Culorile erau incredibil de calde si placute la vedere. Nuantele erau atat mate, diafane cat si stralucitoare. Vazuta simplist, sculptura parea un fel de cristal-svaiter multicolor. Am remarcat si o multime de mici canale intre spatiile „svaiterului”. Mi-am adus aminte de experienta avuta in alt sistem stelar, alaturi de Zamolxe, cand la un moment dat am vizualizat un cub alb care s-a transformat ulterior in ceva ce cu greu as putea asemana. La un moment dat Ral mi-a spus:
- Fixeaza-ti atentia asupra unei portiuni. Incearca sa percepi sunetul din interiorul unei „cavitati”.
La inceput a fost un sunet abia perceptibil. Eram parca inauntrul unei cavitati din „sculptura” si totodata in afara ei. Sunetul ce-l percepeam parea sa fie cristalin, asemenea sunetului facut de un clopotel din cristal si imi vibra puternic in toate corpurile.
- Plimba-ti privirea asupra altor forme din interior, a intervenit Ral.
....Atunci s-a petrecut ceva deosebit. Odata cu atentia mea se modifica si sonoritatea. Am fost uimit si de-a dreptul fascinat de ceea ce se intampla. Armonia sunetelor ma coplesise. Mi-am „plimbat” atentia si catre alte „spatii” ale sculpturii. Eram cumva atras in interiorul acelei sculpturi sau forme, dar, in acelasi timp, eram si in afara sa. La un moment dat am simtit cum Ramo ma invaluie cu vibratia sa inconfundabila. Am simtit ca trebuie sa ma las cuprins cu totul de ceea ce se petrecea. Am „alunecat” catre o stare de totala receptivitate. Cumva, Ramo mi-a activat anumite circuite situate la nivelul corpurilor subtile. Apoi mi-a fost dat sa experimentez cu adevarat bucuria de a admira o asemenea... hai sa-i spun „sculptura muzicala”.
- Iti voi coordona eu simturile subtile, mi-a spus Ramo. Lasa-te parcurs de ceea ce simti. „Sculptura muzicala” este formata din mai multe straturi dispuse concentric, iar fiecare strat in parte trebuie „privit” corespunzator. Toate acestea au capacitatea de a rezona cu anumiti centri din creier, dand senzatia unei simfonii.
Nu voi incerca sa transpun in cuvinte experienta pentru ca imi este imposibil. Cuvintele sunt de-a dreptul neputincioase. Nu credeam ca anumite forme sau culori pot genera astfel de sunete. Mirifica simfonie, daca o pot numi asa, avea o desfasurare fascinanta. Daca as putea, as alege sa admir mii de ani astfel de „sculpturi muzicale”. Din pacate nu am niciun fel de corespondenta cu ceea ce am vazut in realitatea noastra. Experienta cu expansionarea mentalului, avuta cu saptamani in urma, m-a ajutat sa pot percepe atat spatiile „sculpturii” cat si fascinanta asociere dintre formele si culorile distribuite la nivel tridimensional.
- Vom iesi din „sculptura”, intervenise Ramo. Nu poti sta mai mult de cateva secunde. Nu esti bine pregatit pentru astfel de vibratii.
- Te rog, mai vreau... inca cinci minute.
Eram putin suparat, asemenea unui copil mic caruia i se iau dulciurile.
- Ai stat mai putin de trei secunde, socotit in timp „normal”. Daca ai sta mai mult, risti sa-ti fie afectate corpurile subtile si s-ar crea un defazaj puternic intre ele. Poti sa pierzi contactul cu realitatea efectiva.
Cu toate ca as fi stat mai mult, am fost nevoit sa ma conformez. De fapt, Ramo a fost cel care m-a scos din acea experienta deosebita. Abia dupa ce mi-am revenit din „betia” experientei, am realizat ceea ce mi-a spus.
- Cum adica am stat mai putin de trei secunde? Mie mi s-a parut ca am stat vreo 15-20 de minute.
- Fluxul imens de informatii receptat ti-a dat aceasta senzatie. In realitate, tot ceea ce ai experimentat a durat mai putin de trei secunde. Stai linistit cateva minute. Lasa-te parcurs de ecoul experientei. Avand in vedere deschiderile pe care le ai la nivel subtil, nu este recomandat sa te retragi prea repede dintr-o astfel de experienta.
Un alt aspect interesant, pe care l-am remarcat imediat dupa aceea, a fost „ecoul” lasat de simfonia sculpturii. Parca fiecare forma superba, fiecare culoare, fiecare sunet se retragea intr-un fel senzual din amintirea mea. Era ceva cu totul si cu totul deosebit. O bucurie aparte pusese stapanire pe mine. Stiam ca nu voi pierde niciodata experienta. Si-a lasat amprenta asupra mea si ma voi bucura de ea atat timp cat voi trai. Poate chiar si dupa aceea...
- Ce s-a intamplat Ral? A fost vorba de un dar?
- Esti intr-o convergenta speciala a corpurilor subtile, iar in aceste conditii se pot face mult mai usor accesari ale unor straturi vibrationale.
- N-am mai avut niciodata o experienta atat de „reala”.
- S-au accesat straturi fine ale corpului eteric. Din aceasta cauza ai perceput experienta ca fiind la nivel fizic. Rareori se intampla asa ceva. Convergenta este foarte buna. In continuare vei avea parte si de alte experiente.
In timp ce ma „adunam” din mirifica experienta avuta cu cateva minute in urma, am observat ca „stratul” gri-verzui nu disparuse, ba chiar luase o forma spatiala distincta, de parca as fi fost in interiorul unei incaperi. Disparuse in schimb sfera aurie pulsatorie.
- Aceste imagini erau in subconstientul meu?
- Se aflau sub forma codificata in subconstient, intervenise Ral, iar pentru a realiza decodificarea s-a facut o conexiune cu piramida din Retezat. Ai reusit sa accesezi franturi de imagini dintr-un muzeu din... Atlantida.
- Piramida din Retezat contine inregistrarile unor muzee atlante?
- Este greu de imaginat ceea ce contine piramida din Retezat. Acolo se afla inmagazinate foarte multe informatii, nu numai despre arta si cultura atlanta. Candva veti avea acces la ele.
- Cand se va realiza acest lucru?
- Cand veti fi pregatiti.
- Poti fi mai explicit?
- In momentul cand va veti elibera de sub jugul exteriorului, de lanturile iluziei. Cand veti realiza Unitatea! Mai aveti pasi de facut...
La scurt timp mi-a aparut o alta imagine. Spre deosebire de „sculptura muzicala” de dinainte, aceasta nu mi s-a parut a fi la fel de fascinanta la prima vedere. Adica avea o frumusete aparte, dar nu a declansat in mine acel „uau”, ca si prima. Semana cu o radacina de copac sau mai degraba cu un coral multicolor cufundat intr-o multime de mici fire, de asemenea multicolore. Parca era un superb coral inconjurat de un cocon din fire de matase multicolore.
La fel ca in experienta cu „sculptura muzicala”, m-am trezit avand constienta ca sunt atat in interiorul imaginii cat si in afara sa. Abia cand am observat-o mai bine, din interior, am simtit o atractie deosebita pentru ea.
- Este o forma de literatura, intervenise Ral.
- Cum vine asta? Mi se pare ca forma aceasta este tot un fel de sculptura.
- Atlantii depasisera de multa vreme limbajul unidimensional, cel folosit inca de voi. Ceea ce vezi acum reprezinta o forma de literatura. Daca s-ar desfasura pe nivel unidimensional, s-ar putea transcrie pe mai bine de zece mii de pagini de carte.
- Ral, imaginea ma atrage intr-un mod inexplicabil. Ce reprezinta?
Simteam o stare de frustrare legat de faptul ca nu reuseam sa inteleg ce reprezinta. Desi simtisem puternic prezenta lui Ramo in preajma, nu m-a mai „invaluit” cum a facut-o mai devreme.
- Intai priveste bine imaginea si incearca sa realizezi o legatura.
Eram extraordinar de captivat de ceea ce vedeam, dar nu reuseam sa inteleg ce anume reprezinta. „Coralul” sau „radacina de copac” avea mai multe „brate” dispuse in toate directiile, iar fiecare „brat” era inconjurat de un strat cristalin multicolor in care se vedeau numeroase firisoare dispuse aparent haotic. Intre brate, la anumite distante, am vazut niste suprafete curbate ca si cum ar fi fost legate. Erau „legate” intre doua sau mai multe brate; ele nu erau multicolore, ci pareau a fi ca niste foarte dense panze de paianjen. In schimb, nu am putut descoperi o legatura clara cu fascinantul „cocon” format din fire multicolore si in care se afunda tot „coralul”. Mi se parea ca sunt mii si mii de fire multicolore intortocheate si care faceau legatura cu toate bratele. Oricum, chiar daca nu intelegeam ce reprezinta, constructia mi se parea extraordinara.
Ramo interveni:
- Nu ai nevoie de ajutorul lui Ral. Este o lucrare destul de accesibila. Te voi ajuta sa o parcurgi pas cu pas.
- Ma atrage ca un magnet puternic, dar imi scapa intelegerea a ceea ce reprezinta.
- Fiecare brat al „coralului” reprezinta o desfasurare dimensionala a „romanului”, o evolutie specifica aparte. Stratul cristalin multicolor reprezinta personaje principale, idei, posibilitati; firele dispuse aparent haotic de pe straturile bratelor sunt „caracteristici” specifice fie personajelor, fie ideilor sau ceea ce poate simboliza un „brat”; ceea ce percepi ca fiind „panza de paianjen” reprezinta conexiunile intre „actiuni”, iar coconul cu „firele” multicolore sunt personaje, locuri, evenimente, experiente si multe altele dispuse de-a lungul unui traseu temporal sau multidimensional.
In timp ce Ral imi explica „tehnica de citire” am simtit cum explozii de informatii se desfasurau in mentalul meu. Ceea ce percepeam era de-a dreptul incredibil. Am simtit de asemenea o foarte puternica stare de incordare mentala, ca o focalizare spre mai multe directii, insa fascinatia data de exploziile informationale era cu mult mai mare. In clipa urmatoare m-am simtit „tras” din atmosfera „coralului”. Atunci am pierdut „actiunea”. Am intuit ca s-a facut iarasi o „interfata” cu mine, dar ea a fost facuta altfel decat prin „invaluire” vibrationala.
- Presupun ca nu-mi face bine o astfel de „citire”? am spus eu putin iritat ca nu sunt lasat sa ma bucur in continuare de actiunea acestei forme de arta-literatura.
- Trebuie sa intelegi ca nu esti obisnuit nici cu un asemenea flux de informatii, si nici cu modul de „citire”.
- Am simtit ca din nou s-a intervenit in perceptia mea.
- Am actionat asupra unor centri receptori din straturile subtile ale corpului mental.
- Mi s-a parut ca inteleg destul de clar desfasurarea actiunii desi nu am perceput nici „personajele” si nici alte amanunte.
- Ai putut decodifica doar o parte din tehnica folosita la citire. Chiar si asa, fluxul informational a fost mult prea mare pentru tine.
Intr-adevar, in cateva clipe am putut „vedea” o mica parte din ceea ce reprezenta neobisnuita carte simbolica. Ea trebuia „citita” pe diferite unghiuri deodata si era alcatuita din mai multe cicluri. Intai „sectionam” imaginea pe planuri bidimensionale si apoi mentalul meu decodifica actiunea unidimensional. Actiunea pe care am perceput-o se desfasura pe mai multe planuri in acelasi timp; parca ar fi reprezentat evolutia unor situatii care s-ar fi intersectat la un moment dat, iar ulterior s-ar fi dezvoltat o desfasurare si evolutie comuna. Parca era vorba de comprimarea mai multor carti intr-una singura. Cu toate ca era fascinant sa pot percepe in acelasi timp actiunea mai multor „romane”, am simtit ca mentalul imi era surescitat. Am ramas „suspendat” din punct de vedere mental cateva minute bune. La un moment dat Ral interveni:
- Candva, in Atlantida, ai fost un reprezentant de seama al castei artistilor, altminteri nu iti era cu putinta sa poti accesa astfel de informatii.
- Daca as avea de ales, nu as face nimic altceva decat sa admir astfel de lucrari. Sunt atat de fascinante incat m-as pierde cu totul in ele.
- In scurt timp vei percepe o alta imagine. Fii foarte atent la ceea ce crezi ca reprezinta.
- La ceea ce cred?
- Da, este o altfel de informatie.
In scurt timp, prin atmosfera gri-verzui mi-a aparut o imagine foarte interesanta. Era alcatuita din mai multe straturi-forme de „consistente” diferite. In centru parea sa fie o forma de cristal solid - cred ca forma initiala era sferica, dar se „decupase” din ea o „felie”, cam o treime ‑, iar in interiorul sferei ramase erau desfasurari aparent haotice de forme multicolore. Al doilea strat era sferic si avea consistenta unui fluid in miscare care se deplasa in diverse directii. Am observat ca volumul acestui strat era variabil. Al treilea strat sferic avea consistenta gazoasa. Parca erau forme facute de fumul de tigara si percepeam doar nuante de albastru si alb-gri. Apoi am perceput un strat care parea sa fie o sfera alungita, la suprafata sa desfasurandu-se foarte rapid forme curbe colorate, dar culorile aveau o intensitate foarte slaba. Parca era un urias balon de sapun alungit. Apoi am vazut firisoare de lumina, ca un fel de mici fulgere, care intretaiau toate straturile.
Per ansamblu, imaginea era de-a dreptul halucinanta. Desi nu era o „sculptura” luminoasa, imi simteam ochii de parca m-as fi uitat la o sursa puternica de lumina. Alcatuirea formelor si dinamica lor erau atat de captivante si de fascinante, incat imi era imposibil sa-mi iau privirea de la intreg ansamblul de forme.
- Ral, ce...
Intrasem intr-un fel de stare letargica caci nici nu am apucat sa pun intrebarea. In acelasi moment, ceea ce reprezenta forma a facut o deplasare in aer, un fel de arc de cerc, dupa care a disparut vederii mele. Am mai ramas „electrizat” cateva secunde bune de ceea ce vazusem.
- Nu este o lucrare atlanta, imi spuse dupa o scurta perioada Ral.
- Este pleiadiana? Mi-ai spus ca atlantii erau fascinati de arta si cultura pleiadiana.
- Ai intuit bine. Este o forma de arta pleiadiana.
- Ce reprezinta? Nu am niciun fel de corespondenta. In afara faptului ca este incredibil de fascinanta, nu pot sa spun nimic despre ea. Am simtit insa faptul ca poate declansa stari speciale. In rest nu stiu ce sa spun... sunt fara cuvinte.
- Nu este pentru tine. De altfel nici nu ai perceput decat o mica parte din ea. Sa nu o omiti in descrierea ta. Cineva are nevoie de ea.
- Sunt pleiadieni intrupati in tara noastra?
- Sunt cativa. Nu numai in tara voastra. Vor avea un rol foarte important in evolutia umanitatii. Ajutorul lor poate fi vital.
- Este un fel de „cheie”?
- Mai degraba un liant decat o cheie. Au nevoie de un punct de sprijin, iar societatea voastra este deosebit de refractara.
- Imi este imposibil sa descriu cu acuratete ceea ce am vazut. Ceea ce am perceput astazi ma depaseste cu totul.
- Sa faci macar o descriere scurta. E de ajuns.
- Poti sa-mi spui mai multe despre pleiadienii intrupati la noi in tara?
- Iti voi spune doar cateva aspecte. Rolul pleiadienilor este special, indeosebi in aceasta tara. In urmatorii ani, datorita cresterii vibratiilor planetare, se vor forma curente mentale extrem de puternice si foarte multi oameni se vor alatura acestor curente. Rolul pleiadienilor intrupati este de a depista „geometria” miscarilor acestor curente si de a le armoniza.
- Cum poti armoniza curentele mentale?
- Ajustand la nivel cauzal evolutia mentala. Ei vor fi capabili de a deslusi structura complexa a curentelor mentale si de a actiona acolo unde este necesar.
- Imi poti da un exemplu?
- Este greu de dat un exemplu. Nici nu poti recepta ceea ce ti-as transmite. Gandeste-te ca vezi o figura geometrica formata din foarte multe segmente dispuse in toate directiile, iar aceste segmente sunt variabile si se modifica in fiecare secunda. Pentru a deslusi diferite „centre de greutate” sau alte „locuri geometrice” este nevoie nu doar de cunostinte de geometrie, ci si de o buna „vedere”, viteza de reactie, dar si un „simt” special al proceselor evolutive. Cam la fel stau lucrurile si cu aceste curente mentale. Vor fi mai multe curente mentale, iar in evolutia lor complexa mai intervine si spatiul 4D.

- Cum pot fi depistati? Au un comportament diferit?
- Pot fi depistati doar dupa „semnatura” vibrationala. Nu-ti voi da mai multe amanunte referitor la ei. Sunt fiinte speciale. Rolul lor va fi foarte important si este bine sa ramana in „umbra”.
- Presupun ca nu sunt multi.
- Da, sunt foarte putini.
- Sunt intrupate si alte rase extraterestre?
- Nu este potrivit acum sa discutam despre aceste aspecte. Stai linistit. Este foarte posibil sa poti decodifica si alte sectiuni ale „muzeului”.............
In scurt timp am simtit o usoara presiune in zona tamplelor, precum si o placuta furnicatura in zona cefei. Apoi am simtit ca si cum as fi facut o scufundare sau o alunecare catre un alt spatiu, dupa care am perceput un fel de camera speciala. La inceput mi se parea intunecoasa, dar apoi s-a luminat si am realizat ca ma aflam intr-o forma geometrica ce parea compusa din mai multe fete regulate. Am observat atat fete triunghiulare cat si fete patrate si pentagonale. Cred ca era ceva intre un icosaedru, cub si dodecaedru. Parea sa fie o camera destul de mare. Cred ca daca ar fi fost inscris intr-o sfera ar fi avut diametrul de vreo 20 de metri. Atmosfera s-a mai luminat si atunci am observat ca figura geometrica era inconjurata de mai multe straturi de „benzi”, nu stiu cum sa le numesc. Pareau benzi metalice, avand culoarea aurie si erau dispuse una langa alta, inconjurand pe de-a-ntregul figura geometrica.
- Ral, ce reprezinta? Parca este o banda adeziva aurie care inconjoara figura.
- „Benzile” reprezinta un sistem acustic mult mai sofisticat decat difuzoarele folosite acum de voi. In curand va trebui sa percepi sunetele unei piese muzicale.
In cele din urma a inceput... Oare mai are vreun rost sa spun ce am perceput atunci? Ati putea imagina o asemenea simfonie celesta? Ce as putea sa spun despre ea? Cum ati putea explica unui afon despre una dintre capodoperele lui Beethoven, Mozart, Bach? Asa ceva nu se explica, se traieste! Dar nu este vorba numai despre muzica in sine, ci si de felul cum a fost conceputa. „Benzile” metalice confereau sunetului un anumit „traseu” spatial; sunetul venea dintr-o anume parte, apoi parca ma inconjura si se deplasa undeva in jos, spre un alt spatiu... Parca era o simfonie care curge de undeva de sus, iar eu, ascultatorul, eram undeva intre aceste spatii.
Ral interveni, spunandu-mi sa privesc partea de sus. Acolo incepuse a se desfasura un spectacol magnific. Fuioare de fluid, de diferite culori, incepura a face un spectacol de neconceput. Se modelau parca in forma sunetelor. Era de-a dreptul incredibil ceea ce percepeam; era halucinant, pur si simplu. Sunetele luasera forma... parca erau ghirlande fractalice multicolore care se transformau in alti fractali si mai minunati. Spectacolul muzical devenise o feerie.
M-am simtit „tras” in afara magnificului „concert”. Abia atunci am remarcat dureri in zona capului. Creierul meu parca pulsa. In acelasi timp, fuioare de durere imi brazdau creierul. Cred ca statusem mai mult decat as fi suportat. Am simtit apoi „invaluirea” vibratiei lui Ramo. Efectul a fost cat se poate de eficace. In scurt timp durerea a disparut. S-a refacut si conexiunea cu ei.
- Ral, Ramo, nu stiu cum as putea sa va multumesc pentru ceea ce am trait in seara aceasta. Ceea ce am trait este mai mult decat un dar.
- Ai avut parte de o noapte speciala. S-a format un portal foarte puternic. Vei putea accesa energiile de azi cat timp vei trai. Pot fi o sursa de energie si echilibru in multe situatii.
Instinctiv, mi-am intins mana spre zona unde imi tineam ceasul pe noptiera. Intr-adevar, se apropia de cinci dimineata. Nu-mi venea sa cred. Eram contrariat de-a dreptul.
- Care experienta mi-a contractat timpul? In prima mi-ai spus ca experimentasem doar 3 secunde. Ral imi spuse:
- Nu experientele in sine au durat mult, ci pauza dintre ele. Ecoul lor a durat mult. Cel mai mult a „durat” viziunea asupra „sculpturii” pleiadiene.
- In afara faptului ca mi se parea fascinanta, n-am observat nimic special legat de curgerea timpului. Era ca si cum as fi privit la o lumina foarte puternica, desi culorile erau normale.
- Senzatia aceasta este ceva obisnuit atunci cand experimentezi „curbari” spatio-temporale.
- Insa, de departe, experienta simfoniei, din spatiul figurii geometrice complexe, a fost cea mai fascinanta dintre toate. Cel putin pentru mine. Combinatia dintre simfonia celesta si dansul fractalic al „fluidelor” a fost perfecta. Oare chiar asa se auzea si in realitate?
- In realitate, experienta este mult mai fascinanta. Tu ai putut accesa doar o parte din simfonie.
- Cum pot avea sunetele o asemenea dinamica? Chiar daca as fi pus o mie de difuzoare in toate directiile, nu cred ca as fi putut scoate o asemenea acustica.
- Este folosita o tehnologie superioara de redare a sunetului. „Benzile” sunt formate din materiale compozite si pulberi de cristale „magnetizate”. Se pot reda diferite sunete fara a determina interferenta lor, astfel incat vibratiile sonore sa fie percepute nu numai de catre urechea externa, ci si de catre „urechea interna”.
- Nu stiu ce si cum, dar este ceva fantastic. Nici nu ma mira faptul ca atlantii erau preocupati de arta si cultura. La cat de fascinanta este, cred ca si eu as fi admirat toata ziua operele de arta. Presupun ca erau mii de astfel de „sculpturi” si piese muzicale.
- Nu se cunostea cu exactitate numarul operelor de tot felul. Aproape toti atlantii erau si creatori de arta, avand fiecare un portofoliu de astfel de lucrari. Nu puteai admira toate operele de arta chiar daca ai fi avut o mie de ani la dispozitie.
- Ral, cum faceau acele „sculpturi”? Parca sunt cristale. Ele existau si fizic sau erau doar virtuale?
- Doar intr-o prima faza erau virtuale. Apoi forma se materializa cu ajutorul unor tehnologii vibrationale si sfarseau in final in forma cristalizata.
In scut timp am vizualizat o incapere alba, iar undeva deasupra am remarcat o forma semisferica. Parca era un cristal de cuart semisferic incastrat in tavan. Mi-am adus aminte de regresia facuta la scoala atlanta. Acolo mai vazusem ceva asemanator. In acelasi timp, Ral mi-a spus sa vizualizez o forma oarecare in spatiul de dedesubtul semisferei de cristal. M-am gandit la o piramida.
- Formeaz-o, imi spuse Ral.
- Cum?
- Foloseste imaginatia si intentia.
Evident, am vizualizat ceea ce am dorit. Apoi am pus alte forme in interiorul ei. Apoi le-am colorat. Am modificat si formele. Apoi altele si altele... In final a rezultat o imagine cam neplacuta la vedere, dar m-a fascinat faptul ca o puteam modela in acest fel. Pentru a realiza o astfel de modulare de imagine, in mod normal s-ar fi lucrat foarte multe ore la un program de grafica, insa aici o faceam cu gandul doar in cateva secunde.
Dupa ce mi-am revenit din „joaca” am realizat ca una este imaginatia si alta e realitatea. Ral si-a dat seama ce gandeam si a intervenit.
- „Semisfera” avea capacitatea de a prelua gandurile „focalizate” modeland astfel imaginea. Cand realizezi autocontrolul mental, poti „focaliza” fluxurile mentale intr‑un fel in care pot fi „percepute” de matricea sau „softul” semisferei.
- Dar muzica?
- Aici este alta poveste. Pentru a compune o astfel de muzica trebuie sa atingi anumite trepte ale armoniei interioare. Altfel nu se poate. De fapt, nu exista compozitori, ci doar un singur compozitor: Creatorul. „Ceilalti” incearca doar sa-si „aduca aminte” de muzica Lui. Prin fiecare compozitor, muzica Sa curge altfel, dar la fel de minunat. Este valabil si in cazul sculpturilor.
Cineva spusese odata, despre operele lui Brancusi, ca ar reprezenta „zambete”, dar si „suspine” ale lui Dumnezeu, care, fie erau inghetate in materie, fie zburdau de-a lungul unor spatii aparte, doar de cei putini vazute. Marele sculptor a avut darul de a vedea cu sufletul si de a simti cu ochii, de a se deplasa sezand si de a plange razand. Doar astfel poti vedea lacrima sau surasul lui Dumnezeu in piatra, lemn sau metal. Privind in ochii acestui gigant al lumii, am remarcat o imensa parere de rau pentru faptul ca toate celelalte „suspine” si „zambete” ale Creatorului nu au putut fi curatate sau materializate. A ramas singur cu aceste comori in jurul lui. Materialitatea propriului corp ajunsese o prea mare povara pentru el.
Unul dintre cei mai mari atlanti. Din pacate se nascuse mult prea devreme...
Preluat de la www.remerra


Connecting With The Pleiadian Energies Now


A message from the Pleiades


Pleiades Message - Alaje - Complete-GermanSub


Pleiadian Message 2012 - A Wake Up Call For the Family of Light - YouTube.flv


Barbara Marciniak - Earth Pleiadian Keys to the Living Library - FULL.avi

Niciun comentariu:

 
Director web luxdesign28.ro Alterative Medicine Blogs - BlogCatalog Blog DirectoryClickLink.ro